ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 597/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 20 aprilie 2015, reclamantul Colegiul Director al camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 4 din 27.03.2015 a Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, solicitând modificarea contestației Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și menținerea Hotărârii nr. 2 din 28.08.2014 a Consiliului de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Prin sentința nr. 114 din 15 noiembrie 2015 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată de reclamant și a fost anulată Hotărârea nr. 4 din 27.03.2015 a Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu consecința respingerii contestației formulate de executorul judecătoresc A., în contradictoriu cu intimatul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș și menținerea Hotărârii nr. 2 din 28.08.2014 a Consiliului de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs A., fiind invocat, în susținerea căii de atac formulate, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul susține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 485 alin. (1) din C. proc. civ. cu privire la termenul de declarare a recursului, apreciind că în mod greșit judecătorul a reținut că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, întrucât dispozițiile Legii nr. 188/2000 nu conțin nicio dispoziție referitoare la calea de atac împotriva soluției pronunțate de instanța de judecată în temeiul art. 48 alin. (5) teza finală.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 14 decembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului magistratul raportor a reținut că recursul a fost depus cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care s-a apreciat că recursul nu este admisibil în principiu.

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Completul de filtru constată că recurentul-reclamant nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

Înalta Curte nu poate primi apărarea formulată de recurent în sensul că sunt incidente cauzei dispozițiile art. 485 alin. (1) din C. proc. civ., care stabilesc că termenul de recurs este de 30 de zile, întrucât în cauză sunt incidente dispozițiile speciale ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Potrivit acestor dispoziții hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere că, chiar dacă s-ar accepta teza recurentului potrivit căreia hotărârea atacată nu constituie un act administrativ jurisdicțional, în speță este de necontestat competența instanței de contencios administrativ, hotărârea menționată putând fi oricum încadrată în noțiunea de act administrativ, astfel cum acesta este definit de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c din Legea nr. 554/2004. Competența instanței de contencios administrativ determină în mod automat aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (1) din legea menționată.

Înalta Curte de Casație și Justiție mai reține că, astfel cum rezultă din conținutul prevederilor art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de 30 de zile este unul general, aplicabil doar dacă o lege specială nu dispune altfel. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, în speță Legea nr. 554/2004 prevede un termen de 15 zile de la comunicare pentru exercitarea recursului.

Completul de filtru constată, după cum s-a reținut și în Raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, că recursul fost depus cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, respectiv a termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii pronunțată în primă instanță.

Astfel, rezultă din analiza actelor și lucrărilor din dosar că sentința instanței a fost comunicată reclamantului la data de 13 ianuarie 2016, iar cererea de recurs a fost depusă la instanța de fond la data de 9 februarie 2016, în condițiile în care ultima zi de depunere a recursului era data de 29 ianuarie 2016, o zi lucrătoare de vineri.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.

De asemenea, Înalta Curte reține că în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreuneia dintre situațiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen, ci dimpotrivă se susține aplicarea în cauză a dispozițiilor generale ale C. proc. civ., respectiv a dispozițiilor referitoare la termenul de recurs, care, în cazul de față, nu sunt aplicabile.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca tardiv declarat recursul formulat de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 114 din 15 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2018.