ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 373/2019

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016, s-a admis cererea formulată de partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș.

În baza art. 254 C. proc. pen., s-a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani datorate inculpatei A. de terțul SC B. SRL, până la concurența sumei de 221.828 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a constatat că prin cererea înregistrată, sub nr. x/2015/a3, partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș a solicitat înființarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate inculpatei A. de terțul SC "B." SRL până la concurența sumei de 232.665 RON, dar și asupra sumelor de bani, titluri de valoare sau alte bunuri incorporabile urmărite datorate în prezent și în viitor debitorului A.

Examinând cererea formulată de partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș sub aspectul motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 882 din 11 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Pitești, s-au dispus, printre altele, următoarele:

A fost condamnată inculpata A. la următoarele pedepse:

- pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.;

- pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prevăzută de art. 322 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.;

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) C. proc. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În baza art. 55 lit. a) C. pen., s-a interzis inculpatei pe o perioadă de 1 an exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedepse complementare.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pe durata executării fiecăreia dintre pedepsele mai sus precizate câte o pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta, urmând ca inculpata A. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni, în final 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen., pe durata executării pedepsei rezultante, s-a interzis inculpatei A. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedepse accesorii.

În temeiul 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 2 ani închisoare, precum și a pedepsei accesorii, iar în temeiul art. 92 alin. (1) C. pen., s-a fixat termen de supraveghere de 3 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, a fost obligată inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a) - e) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei A. pe durata termenului de supraveghere obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune Argeș sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., în termenul de supraveghere, inculpata A. a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Consiliului Local Pitești sau al Primăriei Pitești.

În baza art. 583 C. proc. pen. și art. 96 C. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau al nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse.

S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanța din data de 27.06.2016 asupra imobilului aparținând inculpatei A. număr cadastral x -CI-U45, carte funciară nr. x -CI-U45 Pitești, situat în localitatea Pitești, strada x nr. 83, județul Argeș.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș și au fost obligate inculpatele A., C. și D. în solidar să plătească suma de 219.528 RON părții civile, cu titlu de daune materiale.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligate inculpatele A., C. și D. să achite către stat suma de 2300 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare fiecare, din total suma de 5.500 de RON reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, inculpatele A., C., D. și partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș.

În raport de textele legale incidente în materie, Curtea a apreciat că: Potrivit art. 249 C. proc. pen., condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, sunt următoarele:

(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară și al judecății, și la cererea părții civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi și părții civile.

Curtea a considerat că legiuitorul a avut în vedere, folosind noțiunea de "sechestru" în disp. art. 249 alin. (2) C. proc. pen., atât sechestrul penal asupra bunurilor mobile corporale, cat și pe cel asupra bunurilor imobile și poprirea (art. 254 C. proc. pen.). În același sens sunt și dispozițiile art. 1559 C. civ. potrivit cărora principalele măsuri asigurătorii sunt sechestrul și poprirea.

Curtea a constatat că sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute de lege pentru instituirea unei masuri asigurătorii în prezenta cauză, calitatea de titular al cererii o are partea civilă - Casa de Asigurări de Sănătate Argeș, măsura se solicită a fi luată asupra sumelor de bani datorate unei inculpate din acest dosar de o a treia persoana.

De asemenea, în cauză sunt îndeplinite condițiile privitoare la necesitatea luării măsurii cât și în ceea ce privește întinderea prejudiciului, impuse de art. 249 alin. (5) C. proc. pen., respectiv o a treia persoana (SC" B." SRL) datorează inculpatei A. o suma de bani, care ar putea fi folosită în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune sau pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație contestatoarea A.

În dezbateri, la termenul din 1 august 2019, contestatoarea - A., reprezentată de apărător desemnat din oficiu, a solicitat admiterea contestației și respingerea măsurii asigurătorii privind înființarea popririi asupra sumelor de bani datorate inculpatei A. de terțul SC" B." SRL

Examinând contestația formulată de inculpată împotriva încheierii prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorie, constată următoarele:

Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen. (...) instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

Alineatul (2) al aceluiași text de lege prevede că măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Alineatul (5) prevede că măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora.

Art. 250

1

alin. (1) C. proc. pen. - împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către (...) instanța de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. (...)

Cauză prezentă privește calea de atac a apelului formulat de Parchetul de pe lângă judecătoria Pitești, inculpatele A., C., D. și partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș, împotriva sentinței penale nr. 882 din 11 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Pitești, în Dosarul nr. x/2016.

În cursul judecății, partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate Argeș a solicitat instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate inculpatei A. de terțul SC "B." SRL până la concurența sumei de 221.828 RON, dar și asupra sumelor de bani, titluri de valoare sau alte bunuri incorporabile urmărite datorate în prezent și în viitor debitorului A., susținând că necesitatea luării unei măsuri asigurătorii care privește sume de bani datorate inculpatei apare ca fiind oportună.

Solicitarea a fost admisă de instanța de apel care a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani datorate inculpatei A. de terțul SC "B." SRL, până la concurența sumei de 221.828 RON, apreciind că această măsură, în stadiul procesual în care se află cauza, este necesară și oportună, raportat la întinderea prejudiciului, care a fost stabilit de prima instanță.

În acord cu instanța de apel, Înalta Curte, având în vedere condițiile în care se poate lua această măsură, așa cum sunt prevăzute de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., apreciază că măsura popririi asigurătorii este necesară în raport de scopul urmărit.

Art. 6 paragraful (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită."

Contrar susținerilor apărării, nu este încălcat dreptul la un proces echitabil din perspectiva art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici prezumția de nevinovăție prin instituirea măsurii asigurătorii, Curtea Europeană constatând că instituirea sechestrului nu este o judecată asupra unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 din Convenție, deoarece atât stabilirea unor drepturi de creanțe ale unor terți, cât și confiscarea unor bunuri sunt măsuri ce urmează a fi luate ulterior, în cadrul unor proceduri separate (Decizia din 18 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Mohammad Yassin Dogmoch împotriva Germaniei). Mai mult decât atât, chiar și în situația unei acuzații în materie penală, art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenție stabilește că dreptul consacrat de paragraful 1 poate face obiectul unor excepții fie în cazul infracțiunilor minore, fie când cel interesat a fost judecat în primă instanță de către cea mai înaltă jurisdicție ori a fost declarat vinovat și condamnat ca urmare a unui recurs împotriva achitării sale (Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, Curtea Constituțională, paragraf 17).

Măsurile asigurătorii sunt o consecință a săvârșirii unei fapte penale și constau în indisponibilizarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asupra lor. Până la dovedirea vinovăției în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanța dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, întrucât acest lucru se poate realiza numai prin dispozitivul hotărârii care trebuie să cuprindă și cele hotărâte cu privire la măsurile asigurătorii. Așa fiind, indisponibilizarea nu are în vedere drepturi în materie penală în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială, situație deplin respectată de dispozițiile art. 250 alin. (6) din C. proc. pen. (Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, Curtea Constituțională, paragraf 19).

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii față de scopul urmărit, se constată că judecătorul trebuie să examineze dacă întinderea măsurii asigurătorii care privește sume de bani datorate inculpatei este proporțională cu scopul urmărit (înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune).

Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Examinarea caracterului proporțional presupune ca judecătorul să se asigure că întinderea măsurii asigurătorii care privește sumele de bani poprite inculpatei nu depășește valoarea prejudiciului imputat inculpatei. Valoarea prejudiciului în cauză a fost individualizată prin sentința penală nr. 882 din 11 iunie 2018, pronunțată de Judecătoria Pitești, în Dosarul nr. x/2016, rezultând o sumă de aproximativ 221.828 RON. În acest sens, se are în vedere Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru judecarea recursului în interesul legii, publicată în M. Of nr. 953 din 4.12.2017, care a stabilit că, "din analiza dispozițiilor art. 249, 251 și 252 din C. proc. pen., rezultă că dispoziția de luare a măsurii asigurătorii este atributul procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată și reprezintă o fază procesuală distinctă de aducerea sa la îndeplinire. Acest lucru rezultă din interpretarea art. 253, 254 și 255 din C. proc. pen., potrivit cărora identificarea și evaluarea bunurilor supuse măsurilor asigurătorii se realizează în cadrul executării măsurii dispuse, de către organul competent să aducă la îndeplinire dispoziția organului de urmărire penală sau a judecătorului de cameră preliminară ori a instanței de judecată, după caz. Astfel, există o atribuție stabilită în sarcina executorilor judecătorești (...)". Prin decizia citată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru judecarea recursului în interesul legii a stabilit că atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie. În prezenta cauză, întinderea prejudiciului a fost avut în vedere de instanța de apel în raport de cele stabilite prin Sentința penală nr. 882 din 11 iunie 2018 pronunțată de Judecătoria Pitești.

Apărarea a susținut că nu se impune instituirea popririi asigurătorii, arătând că, pe de o parte, în cauză a fost înființată o măsură asigurătorie iar pe de altă parte inculpata este singura persoană asupra căreia s-a înființat o măsură asigurătorie, apreciind că această măsură este excesivă .

Instituirea măsurii popririi asigurătorii are în vedere protejarea drepturilor persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii. Așadar, față de întinderea mare a prejudiciului, care a fost stabilit de prima instanță, Înalta Curte constată că în mod corect s-a dispus de către instanța de apel instituirea măsurii asigurătorii a popririi, fiind îndeplinite cerințele și exigențele impuse de dispozițiile legale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva dispoziției de înființare a popririi din cuprinsul Încheierii din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva dispoziției de înființare a popririi din cuprinsul Încheierii din 6 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. x/2016.

Obligă contestatoarea A. la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 august 2019.

Procesat de GGC - LM