ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.05.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1960/2018

HOTĂRÂRE
15.05.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1960/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecată formulată pe rolul Curții de Apel București secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 24 martie 2015 reclamanta S.C. A. S.A a solicitat anularea "deciziei nr. 126/26.02.2015 emisă de Consiliul Național al Audiovizualului.

Prin sentința nr. 2187 pronunțată in data de 10 septembrie 2015 de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția tardivității acțiunii, ca neîntemeiata.

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului și s-a dispus anularea decizia nr. 126/26.02.2015 emisa de parat.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâtul a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii acțiunii și menținerii deciziei atacate arătându-se că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

In drept au fost invocate dispozițiile art. 488 al 1, pct. 8 din C. proc. civ.

În esență, recurentul a susținut că instanța de fond a făcut face o confuzie totală între transmisia digitală, proces nefinalizat la data emiterii deciziei atacate și sistemul digital de retransmisie a programelor TV, sistem care funcționează ca și cel analogic, diferența constând în faptul că pentru sistemul digital de retransmisie este folosită aparatura distribuitorului, respectiv un receptor set-top-box furnizat de intimata-reclamantă pentru ca beneficiarul să recepționeze programele TV la o calitate mai bună. Precizăm că aceste aspecte au fost menționate de către intimata-reclamantă și consemnate de instanța în încheierea de ședință din 02.09.2015.

Deși, în considerentele sentinței recurate, instanța de fond, a reținut că "potrivit art. 82, alin. (2) din Legea nr. 504/2002, obligația distribuitorilor care retransmit servicii de programe este de a include două programe regionale și două programe locale "în oferta lor", aceasta achiesează și susține aprecierile orale făcute de intimata-reclamantă potrivit cărora "abonații au oricând posibilitatea de a comuta recepția TV din sistem analogic în sistem digital și invers prin simpla apăsare a telecomenzii, astfel încât au oricând acces la cele două posturi TV regionale, cu precizarea că le pot vedea numai ca calitatea specifică sistemului analogic și nu la calitatea digitală."

Așadar, potrivit acestei opinii la care a achiesat și instanța de fond, dacă programele must-carry, în speță, programele regionale, sunt retransmise numai în sistem analogic, abonatul poate oricând să comute recepția TV din sistem analogic în sistem digital, prin simpla apăsare a telecomenzii, obligația stabilită la art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului fiind astfel respectată. Acest raționament este total greșit având în vedere, pe de o parte, că legiuitorul nu distinge după cum sunt programele retransmise, în sistem analogic sau în sistem digital, iar, pe de altă parte, pentru "a naviga" în sistemul digital, abonatul trebuie să aibă la dispoziție receptorul set-top-box furnizat de distribuitor.

Pentru a respecta norma prevăzută la art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului, intimata-reclamantă avea obligația să introducă două posturi regionale, respectiv B. sau C. în oferta de programe retransmise indiferent de sistemul de retransmisie, analogic sau digital, și să le retransmită efectiv.

Indiferent de modalitatea de retransmisie a programelor, analogic sau digital, orice distribuitor de servicii are obligația, conform art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului să retransmită, cel puțin, două programe regionale și două programe locale, pentru îndeplinirea interesului general de informare corectă și obiectivă a cetățenilor din zona respectivă pentru a da eficiență normei invocate.

În consecință, intimata-reclamantă are obligația să retransmită, în rețeaua sa din localitatea Arad, indiferent de sistemul de retransmitere, analogic sau digital, cele două programe regionale B. sau C., astfel cum a consemnat și inspectorul audiovizual în raportul de constatare aflat la dosarul de fond al cauzei.

În fine, recurentul a arătat că deși intimata-reclamantă avea obligația să introducă în oferta de servicii și să retransmită, în conformitate cu prevederile art. 82 alin. (2) din Legea audiovizualului, cele două programe menționate și în sistem digital, aceasta nu a respectat această normă.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, în baza încheierii din data de 12.07.2017

Prin încheierea din data de 18.01.2018, completul de filtru a constatat că recursul îndeplinește condițiile de regularitate și de admisibilitate prevăzute de art. 486 și 487 C. proc. civ. și l-a admis în principiu, fixând termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, potrivit art. 483 alin. (7) C. proc. civ.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea formulată de intimatul - pârât la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat în considerarea celor în continuare arătate.

În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (3) din Noul C. proc. civ. recursul urmărește să supună Înaltei Curți examinarea, în condițiile legii, a

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este neîntemeiat, sentința recurată reflectând interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte va înlătura toate criticile formulate pe fondul cauzei constatând că judecătorul fondului a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii precum și o corectă apreciere a probatorului administrat în cauză.

Intimata-reclamantă a supus controlului de legalitate a Deciziei nr. 126/26.02.2015 emisa de parat, prin care reclamanta a fost sancționata cu "somație publica de intrare in legalitate", pentru încălcarea prevederilor art. 82, alin. (2) din Legea nr. 504/2002, prin aceea ca in data de 18.02.2015 nu retransmitea in rețeaua de comunicații electronice din municipiul Arad, 2 programe regionale prevăzute ca obligatorii la retransmisie, potrivit principiului "must-carry, respectiv B. și D.

Acesta fiind contextul juridic al cauzei, instanța de control judiciar constată că soluția primei instanțe, care a considerat nelegală decizia nr. 126/26.02.2105 emisă de pârâtă, a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative incidente, nefiind susceptibilă de casare prin prisma motivului de recurs prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Conform art. 82 alin. (2) din legea nr. 504/2004,"Distribuitorii care retransmit servicii de programe au obligația, la nivel regional și local, să includă în oferta lor cel puțin două programe regionale și două programe locale, acolo unde acestea există; criteriul de departajare va fi ordinea descrescătoare a audienței."

Prima instanță a reținut corect că, ambele posturi (B. și D.), sunt incluse in oferta de servicii de baza (pachetul de baza), oferta recepționata de absolut toți abonații societății, retransmisa in sistem analogic, astfel cum rezultă și din Avizul de retransmisie nr. x/09.01.2014, emis de recurentul-parat, anexa nr. 46a (privind oferta de servicii de baza, retransmisa in sistem analogic), pozițiile 25 și 32, unde se regăsesc cele doua posturi TV regionale

Contrar susținerilor recurentei - reclamante, judecătorul fondului a constatat corect că toți abonații A. din Arad au acces la cele doua posturi regionale: abonații la pachetul de baza, retransmis in sistem analogic, au acces prin simpla navigare printre canalele TV, pana la ajungerea la cele doua posturi, abonații la pachetul de baza (analogic) și la pachetele opționale (digitale), prin comutarea televizorului, din telecomanda, pe recepția analogica și apoi, prin navigarea printre canalele TV pana la ajungerea la cele doua posturi.

Înalta Curte, împărtășind opinia primei instanțe constată că nu exista nicio dispoziție legala care sa oblige operatorii de cablu să retransmită posturile TV, nici chiar pe cele din pachetul must carry) in format digital (trecerea la acest format de emisie și retransmisie fiind un obiectiv general de lunga durata, care implica cheltuieli financiare ridicate.

Instanța de control judiciar constată că oferta la care face trimitere art. 82 alin. (2) din Legea nr. 50472002, constă în posturile la care are acces orice abonat al distribuitorului în cauza, fără a se putea impune condiția ca aceste posturi sa fie retransmise in sistem digital sau analog, ci pur și simplu sa fie retransmise, in orice sistem, adică sa fie accesibile respectivului abonat in orice moment.

În concluzie, se constată că toate criticile recurentului sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Temeiul juridic al soluției adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de Consiliul Național al Audiovizualului împotriva Sentinței nr. 2187 din 10 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-09-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2865/2015
și art. 67 din Codul Audiovizualului. 4. Examinarea recursului în completul filtru, în condițiile art. 493 C. proc. civ. Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru,
ÎCCJ 2022-10-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4711/2022
Ședința publică din data de 18 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înre
ÎCCJ 2021-05-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3082/2021
Ședința publică din data de 21 mai 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
ÎCCJ 2019-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 370/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adminis
ÎCCJ 2022-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1827/2022
Ședința publică din data de 25 martie 2022 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25.04.
Sursă