ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1926/2018

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanței de judecată să constate calitatea acestuia de colaborator al Securității.

Prin sentința civilă nr. 809 din data de 10 martie 2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A.

Împotriva sentinței civile nr. 809/10.03.2016 a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea atacată, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, pentru a se verifica îndeplinirea condițiilor necesare reținerii calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe intimatul-pârât A. În subsidiar, a solicitat rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii și reținerea calității de colaborator al Securității a pârâtului A.

A susținut recurentul că sentința atacată este rezultatul încălcării și aplicării greșite a prevederilor art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999, în sensul că deși aceste dispoziții prevăd că poate ocupa o funcție publică persoana care nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege, intimatul-pârât are funcția de șef în cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Brașov - Direcția Regională Vamală - Biroul Vamal Interior - Poșta București - Ministerul Finanțelor Publice, funcție publică specifică de conducere în birourile vamale de frontieră și de interior potrivit art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 10/2004. Potrivit adresei nr. x/2015 emisă de Serviciul Resurse Umane din cadrul acestei instituții, pârâtul are calitatea de funcționar public.

În această calitate, pârâtul a completat și semnat olograf declarația pe propria răspundere referitoare la apartenența sau colaborarea la fosta securitate, document căruia i se aplică procedura de verificare din oficiu la care este obligat CNSAS, potrivit disp. art. 5 alin. (1) teza a II-a O.U.G. nr. 24/2008.

Dispozițiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999 coroborate cu art. 49 alin. (1) lit. g) din H.G. nr. 611/2008 stabilesc că dosarul de concurs pentru ocuparea unei funcții publice trebuie obligatoriu să conțină declarația pe propria răspundere sau adeverința care să ateste că nu a desfășurat activități de poliție politică.

Verificarea îndeplinirii condiției prevăzute de art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999 de a nu fi desfășurat "activitate de poliție politică" dar și verificarea existenței calității de lucrător sau colaborator al securității se poate realiza de către CNSAS și doar în limitele stabilite de O.U.G. nr. 24/2008.

S-a mai arătat de către recurent că sentința instanței de fond este rezultatul încălcării și aplicării greșite a prevederilor art. 3 lit. f) coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările prin Legea nr. 293/2007, dispoziții potrivit cărora CNSAS are obligația verificării persoanelor care ocupă funcții de directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local.

Calitatea intimatului-pârât de șef în cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Brașov - Direcția Regională Vamală - Biroul Vamal Interior - Poșta București - Ministerul Finanțelor Publice, funcție publică specifică de conducere în birourile vamale de frontieră și de interior potrivit art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 10/2004, conduce la concluzia că acesta face parte din categoria conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local.

Prin invocarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a arătat că motivarea hotărârii atacate este insuficientă, aspect care echivalează cu lipsa motivării hotărârii judecătorești susținând că deși a invocat drept temei principal dispozițiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999, instanța de fond nu a făcut nici o referire la incidența acestor prevederi.

Intimatul-pârât A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

Recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a formulat răspuns la întâmpinare.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 06 noiembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 19 februarie 2018, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, în consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. și a fixat termen pentru judecarea lui pe fond.

II. Soluția instanței de recurs

A. Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant a arătat că motivarea hotărârii atacate este insuficientă, aspect care echivalează cu lipsa motivării hotărârii judecătorești, susținând că, deși prin acțiunea inițială a invocat drept temei principal disp art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999, instanța de fond nu a făcut nici o referire la incidența acestor prevederi.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților.

Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat întocmai solicitările reclamantului și a răspuns fundamentat cererii formulate, în considerentele hotărârii identificându-se analizarea normelor de drept aplicabile în cauza prezentă. De asemenea, nu se identifică nici existența unor motive străine de natura cauzei.

Prin cererea formulată în fața instanței de fond, reclamantul CNSAS a solicitat instanței să se aprecieze cu privire la calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe A.

Dispozițiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999 condiționează ocuparea unei funcții publice de către o persoana care nu a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege.

Împrejurarea că instanța de fond nu a făcut, în mod expres, referire, în cadrul considerentelor hotărârii, la aceste dispoziții legale, nu poate fi apreciată ca o lipsă a motivării hotărârii, prima instanță făcând trimitere la dispozițiile legale în baza cărora a respins acțiunea reclamantului, examinând cadrul normativ aplicabil în materie, raportat la funcția ocupată efectiv de către pârât, respectiv de șef Birou Vamal în cadrul D.G.R.F.P. București- Direcția Regională Vamală București- Biroul Vamal de Interior Gr. II Poștă, funcție pentru care nu se putea dispune, din oficiu, verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, de către C.N.S.A.S.

Instanța de fond a respins cererea reclamantului, apreciind că în cauză îi sunt aplicabile pârâtului dispozițiile art. 3 lit. n) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 și nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 3 lit. f) și art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, așa cum a susținut reclamantul.

Motivarea hotărârii atacate permite instanței de control judiciar să verifice aplicarea legii la stabilirea situației de fapt, instanța de fond lămurind pe deplin starea de fapt a cauzei, analizând întocmai cererea supusă analizei, considerentele hotărârii făcând posibilă examinarea legalității soluției pronunțate.

Susținerile recurentului - reclamant în contextul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu sunt fondate, fiind simple interpretări care nu țin de natura procedeului juridic al unor motive străine de natura cauzei, în contextul dat al analizei hotărârii atacate.

B. În ceea ce privește motivul prevăzut la art. 488 pct. 8, C. proc. civ., acesta poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

În cadrul acestui caz de casare, recurentul a invocat critici de nelegalitate, greșita interpretare a instanței de fond în analizarea calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârât, prin aplicarea greșită a prevederilor art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999, art. 5 alin. (1) teza a II-a O.U.G. nr. 24/2008 și art. 3 lit. f) coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările prin Legea nr. 293/2007.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., respectiv alin. (1) pct. 8, textul având în vedere situațiile în care instanța recurge la dispozițiile legale ce sunt de natură să ducă la soluționarea cauzei, dar le încalcă.

Din considerentele hotărârii atacate rezultă că au fost aplicate în mod corect normele de drept pertinente în materie.

Verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, în ceea ce îl privește pe pârâtul A., a fost declanșată de către CNSAS în baza art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999 și art. 3 lit. f) coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 cu modificările și completările prin Legea nr. 293/2008.

Din cuprinsul notei de constatare nr. x, întocmită de către C.N.S.A.S. Direcția Investigații, rezultă că A. a fost recrutat în 1982 în calitate de informator al I.J.S. Călărași în scopul încadrării informative a obiectivelor "Bulgarul" (B.G.) și "Vameșul" (B.C.) lucrate prin D.U.I. (dosar de urmărire informativă) și respectiv S.I. (supraveghere informativă), pentru suspiciuni de legături cu agenți ai politicii grecești, precum și a altor cetățeni greci.

Instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către CNSAS, apreciind că această instituție nu are atribuții de verificare din oficiu a calității de colaborator al Securității, singura posibilitate de a se declanșa o asemenea verificare existând doar la cererea persoanelor și organismelor indicate la art. 3 alin. (1) teza 1 din O.U.G. nr. 24/2008, astfel încât reclamanta CNSAS nu putea promova o astfel de acțiune din oficiu, ci doar la cererea unei persoane interesate.

În mod întemeiat instanța de fond a analizat și interpretat dispozițiile aplicabile în cauza prezentă.

Dispozițiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 stabilesc verificarea din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității, a persoanelor care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b-h

1

) .

Recurentul-reclamant a apreciat aplicabile dispozițiile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit cărora dreptul la informațiile de interes public se asigură la cerere în ceea ce privește persoanele care ocupă funcția de directori de prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local.

Or, din adresa nr. x/2013 emisă de Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, rezultă că pârâtul A. deține funcția de șef birou vamal în cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice București-Direcția Regională Vamală-Birou Vamal Interior Gr. II-Poșta (F.295-296 dosar fond).

Conform adresei nr. x/2015, Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București-Serviciul Personal Resurse Umane menționează dispozițiile.art. 8 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 10/2004, potrivit cărora funcția de șef birou vamal face parte din categoria funcțiilor publice specifice de conducere în birourile vamale de frontieră și de interior (F299-300 dosar fond).

Funcția îndeplinită de către pârât se regăsește în conținutul disp.art. 3 lit. n) din O.U.G. nr. 24/2008, potrivit cărora dreptul la informațiile de interes public se asigură la cerere în ceea ce privește persoanele care ocupă funcția de președinte, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi, persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale.

Prin urmare, întrucât calitatea de funcționar cu funcție de conducere în cadrul organelor vamale este prevăzută expres în conținutul acestor dispoziții, nu se poate face aplicarea art. 3 lit. f) din același act normativ, așa cum în mod judicios a reținut și prima instanță.

Astfel, calitatea de șef Birou Vamal în cadrul DGRFP București- Direcția Regională Vamală București- Biroul Vamal de Interior Gr. II Poștă, nefiind circumscrisă dispozițiilor art. 3 lit. a-h

1

) din O.U.G. nr. 24/2008, nu se putea dispune verificarea din oficiu a calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia, așa cum prevăd art. 5 alin. (1) din același act normativ.

Dispozițiile art. 54 lit. j) din Legea nr. 188/1999, în baza cărora s-a emis nota de constatare nr. x, trebuie coroborate cu dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 în identificarea și stabilirea corectă a funcției deținute de către pârâtul A., respectiv art. 3 lit. n) din acest act normativ, și nu art. 3 lit. f) așa cum susține recurentul.

A declanșa o procedură din oficiu privind verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia presupune o analiză exactă a criteriilor și condițiilor care trebuie îndeplinite și care se realizează în mod restrictiv, conform art. 3 lit. b-h

1

) din O.U.G. nr. 24/2008, doar cu privire la anumite persoane care ocupă demnități sau funcții, chiar și din rândul funcționarilor publici, din categoria cărora nu fac parte persoanele care au funcții de conducere în organele vamale, așa cum este pârâtul în cauza de față.

Această categorie profesională din care face parte pârâtul A., respectiv de șef Birou Vamal în cadrul DGRFP București- Direcția Regională Vamală București- Biroul Vamal de Interior Gr. II Poștă. se regăsește expres în dispozițiile art. 3 lit. n) din O.U.G. nr. 24/2008, coroborat cu dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 10/2004 privind statutul personalului vamal, așa cum în mod corect a reținut prima instanță.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 809 din 10 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 809 din 10 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2018.