ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1156/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1156/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 779/A din 3 octombrie, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 3354 din 19 decembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimatul B., obligându-l pe apelantul-reclamant la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., calea de atac fiind înregistrată la 17 ianuarie 2018 (data depunerii la oficiul poștal).
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 1 februarie 2018, sub nr. x/2016, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului de filtru nr. 10.
Prin rezoluția completului din 6 februarie 2018, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, ulterior efectuării procedurii de comunicare prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.
Intimatul-pârât B. a formulat întâmpinare la 21 februarie 2018, ce a fost comunicată recurentului la data de 5 martie 2018, conform dovezii de la dosarul de recurs.
La 16 martie 2018, recurentul-reclamant A. a depus răspuns la întâmpinare.
În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (2) C. proc. civ., în cauză, a fost întocmit raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin raportul întocmit la 29 martie 2018 asupra admisibilității în principiu a recursului formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 779/A din 3 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a constatat că cererea de recurs cuprinde mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) lit. a), c), d) și e) C. proc. civ.
Totodată, prin raport s-a reținut că modificarea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) C. proc. civ., prin Decizia Curții Constituționale nr. 369/20117, publicată în M. Of. nr. 582, Partea I, din 20 iulie 2017, nu are efect asupra cererilor de chemare în judecată introduse pe rolul instanțelor judecătorești înainte de data publicării acesteia în Monitorul Oficial, date fiind dispozițiile art. 27 C. proc. civ., astfel că s-a apreciat că recursul este inadmisibil.
La termenul din 5 decembrie 2018, completul de filtru a suspendat judecarea cauzei în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ. până la soluționarea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept care a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin rezoluția din 4 februarie 2019, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019 și soluționarea dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2019, pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, până la care această cauză fusese suspendată, completul de filtru a repus, din oficiu, cauza pe rol, pentru continuarea procedurii de filtru și a acordat termen, în vederea examinării admisibilității în principiu a recursului la 13 martie 2019.
Prin încheierea din 13 martie 2019, completul de filtru a dispus continuarea procedurii de filtru și întocmirea unui supliment la raport.
Prin suplimentul la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a constatat că Decizia nr. 779/A din 3 octombrie, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, este susceptibilă de recurs și că recurentul are obligația de a depune o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, pentru soluționarea acestuia, conform art. 7 coroborat cu art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.
Potrivit rezoluției din data de 2 aprilie 2019, completul de filtru, analizând suplimentul la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 779/A din 3 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a dispus comunicarea acestuia părților, pentru formularea unor puncte de vedere asupra acestuia, în termen de 10 zile de la comunicare.
Conform dovezii de înmânare aflate la dosar, suplimentul la raport a fost comunicat recurentului-reclamant la 10 aprilie 2019.
Deși prin suplimentul la raport i s-a pus în vedere recurentului-reclamant să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea recursului, în cuantum de 100 RON, aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Prin rezoluția din 20 mai 2019, s-a stabilit termen de judecată pentru soluționarea recursului la 5 iunie 2019, în complet de filtru, conform dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a rămas în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului, invocate din oficiu.
În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la cele ale art. 499 teza finală din același act normativ, Înalta Curte va analiza cu prioritate, excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza I din același act normativ, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON".
Art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 dispune în sensul că acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 RON.
Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru de plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."
Acțiunea introductivă, având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală (obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri civile, reprezentând daune morale, în cuantum de 500.000 RON, pentru repararea prejudiciului nepatrimonial aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice), este o cerere evaluabilă în bani, supusă taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013.
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.
În speță, prin suplimentul la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 779/A din 3 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, i s-a pus în vedere acestuia faptul că datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în raport de dispozițiile art. 7 coroborate cu cele ale art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Conform dovezii de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat recurentului-reclamant la 10 aprilie 2019.
Aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței cu privire la obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorate pentru soluționarea recursului.
De asemenea, se constată că recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 779/A din 3 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 779 din 3 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2019.
Procesat de GGC - CL