ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2558/2017

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița reclamanta A. a contestat Certificatul nr. x/28.04.2014 emis de Consiliul Județean Ialomița - Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap prin care reclamanta nu a fost încadrată în grad de handicap întrucât boala ce care suferea aceasta (cod G81) nu întrunea criteriile medicopsihosociale prevăzute prin Ordinul comun nr. 762/1992/2007. Prin sentința civilă nr. 24 din 14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr. x/2014 a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A., au fost anulate certificatul de încadrare în grad de handicap nr. x/28.04.2014 emis de Consiliul Județean Ialomița - Comisia Județeană de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Ialomița și decizia nr. 6656/25.06.2014 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și a fost obligată pârâtul Consiliul Județean Ialomița - Comisia Județeană de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Ialomița să emită un nou certificat prin care să o încadreze pe reclamantă în gradul de handicap aferent afecțiunilor medicale de care suferă și actelor medicale doveditoare în acest sens, având în vedere Ordinul comun nr. 707/538/13.05.2014.

Soluția instanței de fond Prin Decizia nr. 2607 din data de 07.05.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, împotriva sentinței civile nr. 24/14.01.2015 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și cu intimatul-pârât Consiliul Județean Ialomița - Comisia Județeană de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Ialomița. A fost casată sentința recurată și rejudecând, s-a respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

Recursul Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de recurs, reclamanta a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac și emiterea unui nou certificat de handicap accentuat.

Apărărilor intimatelor Intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ialomița a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, intimata Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Ialomița a depus întâmpinare prin care a invocat nulitatea recursului potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., apreciind că cererea nu conține motivele potrivit art. 486 din C. proc. civ., iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Procedura derulată în recurs Prin raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., s-a apreciat, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., că recursul declarat de către reclamant este inadmisibil. Raportul a fost analizat în completul filtru și a fost comunicat părților potrivit încheierii de ședință din data de 28 septembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. II. Considerentele și soluția completului de filtru cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a recursului Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de față, procedând la verificarea acesteia, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.: "(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii" principiul legalității căilor de atac, consacrat expres de dispozițiile mai sus arătate, coroborate cu cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac legal reglementate, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituția României precizând că mijloacele procedurale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească, ca și procedura de judecată sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea căilor de atac trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. C. proc. civ. reglementează în Titlul II - Capitolul III, recursul (art. 483 - 502), cale extraordinară de atac, iar în art. 483 alin. (1) se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului, respectiv "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului." Apreciază Înalta Curte că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. prin raportare la dispozițiile art. 457 alin. (3) din același Cod dau expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă. Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției. Așadar, reține Înalta Curte că, în cauză, decizia civilă nr. 2607 din data de 07.05.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal este o hotărâre definitivă, pronunțată în recurs, aceasta nefăcând parte din categoria hotărârilor supuse recursului conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.