ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 687/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 12.02.2016, pe rolul Curții de Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului și Ministerul Finanțelor Publice-în calitate de reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene,

- anularea Adresei nr. x/28.12.2015 emise de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, înregistrată sub nr. x/21.01.2016 la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iași, de soluționare a Contestației înregistrate sub nr. x/08.12.2015 privind notificarea referitoare la situația Cererii de plată nr. x/09.11.2015

- admiterea Contestației formulate sub nr. x/08.12.2015 cu privire la respingerea Cererii de plată nr. x/09.11.2015

- anularea Notificării emise de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice sub nr. x/27.11.2015 și înregistrată la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași sub nr. x/02.12.2015 privind situația Cererii de rambursare nr. x/23.06.2015

- anularea măsurii aplicării corecției financiare în cuantum de 137.379,35 RON (cu TVA inclusiv)

- obligarea pârâtelor la plata sumei de 137.379,35 RON reprezentând corecțiile financiare conform notificării emise de MEdNCS sub nr. x/27.11.2015 și înregistrată la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iași sub nr. x/02.12.2015 privind situația Cererii de rambursare nr. x/23.06.2015

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin Sentința nr. 154 din 21 septembrie 2016, Curtea de Apel Iași a respins excepția necompetenței teritoriale și a respins excepția lipsei de interes.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene.

A admis acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Fondurilor Europene.

A anulat Notificarea nr. x/27.11.2015 privind situația Cererii de rambursare nr. x/09.11.2015 și Adresa nr. x/28.12.2015 de soluționare a Contestației nr. x/21.01.2016 emise de primul pârât și, în consecință, a anulat reducerea procentuală aplicată în cuantum de 110.789,80 RON și a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene la plata către reclamantă a acestei sume, reținute nelegal.

A obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., au formulat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene.

1.3.1. Pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare și-a întemeiat recursul pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, reținând cauza spre rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca netemeinică și nelegală.

În motivarea recursului său pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare a susținut următoarele:

Prin hotărârea pronunțată instanța de fond apreciază că intimata a încălcat principiile nediscriminării și tratamentului egal prin restrângerea accesului la procedură a acelor potențiali ofertanți care nu dispun de atestatul, autorizație respectiv licența/autorizația de tipul menționat la fiecare dintre cele 3 puncte.

Cu toate aceste constatări, instanța de fond apreciază că deși intimata nu a respectat prevederile legale menționate, acestea nu ar constitui o abatere în sensul dreptului european, mai ales prin prisma existenței unui prejudiciu sau a potențialității prejudicierii bugetului UE, întrucât este puțin probabil ca atribuirea contractului să fi prezentat interes pentru întreprinderi care au sediul în alte state membre, ținând seama de miza economică redusă a contractului și de locul de executare al acestuia.

În opinia recurentei, nu are relevanță distanța față de graniță a orașului în care se va derula contractul sau valoarea redusă a acestuia, întrucât primează respectarea liberei circulații a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, indiferent de distanță.

Instanța de judecată, în opinia recurentei, nu era ținută să analizeze dacă ofertanții din afara țării ar fi venit sau nu la procedură, ci dacă prin cerințele discriminatorii și inegale au fost împiedicați să participe la procedură și agenți economici din afara țării.

Relativ la aprecierea instanței potrivit căreia nu ar fi îndeplinită condiția existenței prejudiciului sau a potențialității unui prejudiciu, recurenta susține că efectele neregulilor identificate constau în prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene și conduc inevitabil la reducerea sau pierderea venitului rezultat din resursele proprii colectate direct în numele Comunității.

1.3.2. Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pentru Ministerul Fondurilor Europene a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea opțiunii sale procesuale, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice pentru Ministerul Fondurilor Europene a susținut următoarele:

Abaterile de la legalitate au fost săvârșite de reclamantă în cadrul procedurii de atribuire a Contractului nr. x/21.12.2012, care este finanțat majoritar din fonduri post-aderare acordate condiționat de la bugetul Uniunii Europene, condiția principală fiind stricta respectare a legalității utilizării lor, orice atingere adusă principiilor fundamentale de implementare a contractelor derulate cu fonduri publice conducând la consecința cheltuirii necuvenite a unei părți din aceste sume și, în consecință, prejudiciază bugetul UE.

Prejudicierea se produce tocmai prin încălcarea de către beneficiar a normelor legale, iar anularea actului și exonerarea de obligația legală de rambursare a creanțelor bugetare primite de beneficiar în contextul expus, conduce la menținerea încălcării ordinii de drept, iar nerepunerea în situația anterioară prin păstrarea sumelor primite nelegal se realizează cu prejudicierea patrimoniului pe care acestea trebuie să-l întregească.

Neaplicarea sancțiunii prevăzute de lege lasă fără conținut chiar dispozițiile normative, înlăturând inclusiv caracterul preventiv al acestora, în condițiile în care finanțarea se acordă sub condiția respectării integrale și riguroase a prevederilor legale, iar sancțiunea pentru constatarea unei nereguli constă în rambursarea de către beneficiar a sumelor primite necuvenit, sancțiune prevăzută atât de dispozițiile naționale, dar și de cele comunitare.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare reclamanta intimată Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași a solicitat respingerea recursurilor pârâtelor, apreciind că hotărârea instanței de fond este legală.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

2.1. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, constată că recursurile sunt fondate, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Criticile formulate de recurentul-reclamant Ministerul Finanțelor Publice pentru Ministerul Fondurilor Europene subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., sunt invocate numai formal, fără să existe o dezvoltare a acestora în cererea de recurs.

Prin urmare, această motiv de nelegalitate nu va fi analizat de instanța de control judiciar, aspect care va consolida prezumția de legalitate a hotărârii atacate din acest punct de vedere, respectiv că sentința atacată satisface cerințele prevăzute de art. 425 alin. (1), lit. b) din C. proc. civ., republicat, în considerentele acesteia regăsindu-se motivele de fapt și de drept care au determinat formarea convingerii instanței, fiind examinate efectiv toate problemele esențiale ridicate de părți.

Relativ la criticile recurenților referitoare la încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material prin hotărârea atacată, în sensul art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar le consideră a fi întemeiate.

Pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică din cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice a aplicat prin Notificarea nr. x/27.11.2015 o reducere procentuală a sumei ce urma a fi rambursată de 10% din valoarea facturilor nr. x/2015 și nr. x1/2015, facturi emise în baza Contractului de achiziție publică nr. x, pentru că în fișa de date a achiziție, la diferite capitole, reclamanta a a introdus cerințe minime referitoare la capacitatea tehnică și profesională care au condus la restricționarea participării la procedura de atribuire.

Instanța de fond a apreciat ca valide constatările autorității de management, respectiv că au fost încălcate în cauză dispozițiile legale referitoare la derularea procedurilor de achiziție publică, reținând că prin lipsa mențiunii "sau echivalent" alături de cerințele solicitate s-au exclus practic de la participare operatorii economici externi.

Cu toate acestea, s-a considerat că această conduită nu constituie abatere/neregulă în sensul O.U.G. nr. 66/2011, contractul în raport de valoarea sa (250.000) și locul executării sale (Iași) nu prezintă un interes transfrontalier cert și prin urmare nu s-a produs un prejudiciu bugetului Uniunii Europene.

În dezacord cu constatarea și argumentele invocate de prima instanță, Înalta Curte reține că în cauză este îndeplinită condiția prejudiciului în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Astfel, din definiția legală a noțiunii de "neregulă" rezultă că se are în vedere nu numai o abatere care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene și/sau fondurile publice naționale aferente, ci și o abatere care are potențialul de a produce un prejudiciu.

Producerea unei abateri de la legalitate, regularitate și conformitate, inclusiv a unei abateri care nu are un impact financiar precis, este de natură să afecteze interesele financiare ale Uniunii și conduce la retragerea sprijinului financiar obținut.

Din această perspectivă, concluzia restricționării nejustificate a unor ofertanți la procedura de achiziție publică, demonstrează nerespectarea principiului concurenței și al tratamentului egal pe care reclamanta era obligată să-l ofere potențialilor participanți, cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice, în condițiile în care participarea mai multor ofertanți putea să ducă la atribuirea contractului în raport de o ofertă mai avantajoasă decât cea câștigătoare.

Potențialitatea producerii unui prejudiciu este o prezumție, impunându-se a se dovedi în cauză numai faptul vecin și conex, respectiv restricționarea nejustificată a unor ofertanți comunitari la procedura de achiziție publică, din care se poate deduce posibilitatea producerii unui prejudiciu bugetului donator, ceea ce în cauză a fost demonstrat.

În fine, contrar opiniei judecătorului fondului, nu se poate prezuma în funcție de locul executării contractului, limita estică a Uniunii Europene, și de valoarea lui (250.000 Euro), lipsa absolută de interes din partea competitorilor din celelalte state membre, pentru că indiferent de parametrii contractului de achiziție atribuit trebuie respectate principiile concurenței și al tratamentului egal în procedurile de atribuire.

Prin urmare, în mod legal s-a reținut prin actele administrative contestate existența unei nereguli, accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, criticile aduse hotărârii recurate fiind întemeiate.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantei, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Cercetării și Inovării și de Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva Sentinței nr. 154 din 21 septembrie 2016 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea reclamantei Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN