Decizia nr. 3726/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 15/2016 a Curții de Apel Iași

Cererea de chemare în judecată. Cadrul procesual Prin cererea adresată Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta B. Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării - Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, și Ministerul Fondurilor Europene, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună, (i) anularea adresei nr. x/12.10.2015, emisă de Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, înregistrată sub nr. x/15.09.2015 la B. din Iași, de soluționare a contestației înregistrată sub nr. x/8.09.2015 privind notificarea referitoare la situația cererii de rambursare nr. x/23.06.2015, (ii) anularea notificării nr. x/27.08.2015 privind situația cererii de rambursare nr. x/23.06.2015, (iii) anularea măsurii aplicării corecției financiare în cuantum de 104.499,35 RON, (iv) obligarea pârâților la plata valorii de 104.499,35 RON reprezentând corecțiile financiare conform notificării nr. x/2015 și (v) obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 15 din 2 februarie 2016, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, (i) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și, în consecință, (ii) a respins acțiunea formulată de reclamanta B. din Iași în contradictoriu cu acest pârât ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, prima instanță (iii) a admis acțiunea reclamantei B. din Iași, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice -Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Fondurilor Europene, (iv) a dispus anularea notificării nr. x/27.08.2015 privind situația cererii de rambursare x/23.06.2015 și adresa nr. x/12.10.2015 de soluționare a contestației nr. 17930/08.09.2015 emise de primul pârât și, în consecință, (v) a anulat corecția financiară aplicată, în cuantum de 104.499,35 RON, (vi) a obligat Ministerul Fondurilor Europene la plata către reclamantă a acestei sume reținute nelegal, și (vii) a obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac a recursului și motivele înfățișate Împotriva Sentinței civile nr. 15 din 2 februarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în termen legal au declarat recurs pârâții Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică și Inovare și Ministerul Finanțelor Publice în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. 3.1 Motivele de recurs înfățișate de pârâta Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică și Inovare Solicitând admiterea recursului și casarea în tot a sentinței primei instanțe, iar în rejudecare, respingerea acțiunii introductive a reclamantei B. din Iași, astfel cum a fost formulată, recurentul-pârât, în esență, a înfățișat în temeiul motivelor de nelegalitate enunțate, următoarele critici față de hotărârea primei instanțe: - suma respinsă la rambursare prin Notificarea privind situația Cererii de Rambursare nr. x/23.06.2015, act administrativ a cărui anulare se solicită, are mai multe componente în sensul că au fost constatate mai multe nereguli și aplicate mai multe tipuri de corecții financiare, însă singurele aspecte contestate de către reclamantă, atât în cuprinsul contestației administrative cât și în cererea de chemare judecată, privesc nelegalitatea corecțiilor financiare aplicate la sumele de 33.416,17 RON și 50.857,50 RON, aferente celor două contracte de achiziție publică, astfel că solicitarea anulării în integralitate a notificării nr. x/27.08.2015 în fața instanței de fond și admiterea ca atare a cererii, în sensul anulării integrale a actului, face ca hotărârea să fie nelegală, inclusiv prin depășirea limitelor cu care a fost investită instanța; - hotărârea instanței de fond nu este motivată cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 425 C. proc. civ., în care se stipulează în mod expres structura hotărârii judecătorești, în sensul că nu se disting argumentele și considerentele avute în vedere de instanță în adoptarea soluției pronunțate; - hotărârea atacată este netemeinică și nelegală în privința aplicării corecției de 10 % la factura nr. x/28.05.2015, contract nr. x/09.04.2015, furnizor SC A. SRL, întrucât prin actele contestate în cauză, în mod corect s-a arătat că această corecție a fost aplicată întrucât reclamanta a acceptat în mod nelegal oferta depusă de SC A. SRL; instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii și a situației de fapt atunci când a utilizat mențiunile INS Direcția Județeană de Statistică Iași conform cărora clasa 4614 reprezintă " servicii de intermediere în comerțul cu ridicata al utilajelor, echipamentelor industriale, navelor și aeronavelor", întrucât din verificarea situației reale a ofertantului, prin interogarea bazei electronice de date a Registrului Comerțului a rezultat că această societate nu deține niciun cod CAEN de comerț cu ridicata, astfel că, dacă s-ar fi solicitat clarificări de către beneficiar, oferta ar fi trebuit respinsă; - sentința de fond este nelegală și netemeinică și în ceea ce privește aplicarea corecției de 10 % din valoarea totală a Contractului nr. x/09.04.2015 aplicată la factura nr. x/27.05.2015, furnizor SC C. SRL, în condițiile în care instanța de fond a nesocotit împrejurarea că, această corecție a fost aplicată întrucât reclamanta a acceptat modificarea adusă propunerii tehnice aferente lotului x de către SC C. SRL, în contradicție cu prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006; prin această neregulă comisă, reclamanta a adus atingere principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, declarând câștigătoare oferta neconformă caietului de sarcini al procedurii, ceea ce a dezavantajat și alți potențiali ofertanți care nu au cunoscut despre existența posibilității de a-și corecta eventuale neconformități de ofertă. 3.2 Motivele de recurs înfățișate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, invocând, la rândul său, motivele de recurs reglementate prin prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a susținut, în esență, următoarele critici cu referire la hotărârea instanței de fond: - în mod greșit prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanta B. Iași în contradictoriu și cu Ministerul Fondurilor Europene, sens în care se invoca excepția de fond absolută și peremptorie privind lipsa calității procesuale pasive acestei entități, respectiv a Ministerului Fondurilor Europene, în condițiile în care în cauză s-a solicitat anularea unor acte administrative care nu sunt emise de Ministerul Fondurilor Europene; împrejurarea că Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice " nu mai face parte din structura organizatorică a Ministerului Economiei, fiind numai o structură fără personalitate juridică în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, nu este de natură a conferi acesteia din urmă calitate procesuală pasivă astfel cum, în mod greșit, a reținut instanța de fond; - în subsidiar, în măsura în care se va trece peste excepția invocată, recurentul a solicitat, admiterea recursului, casarea hotărârii cu consecința respingerii ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată a reclamantei, un prim aspect de nelegalitate susținut fiind acela că reclamanta deși a fost de acord cu sumele de 142 RON și 200 RON, stabilite deopotrivă în sarcina sa și pe care nici nu le-a supus verificării sau cenzurii instanței, instanța de fond a admis acțiunea și a anulat în întregime Notificarea nr. 10.469/27.08.2015, fără a arăta motivele pentru care a dispus astfel și-n ceea ce privește sumele de 142 RON și respectiv de 200 RON; - raționamentul instanței de fond nu a fost de natură a răsturna constatările organului de control cuprinse în Notificarea nr. x/27.08.2015, nici cu referire la suma de 33.146,17 RON cu TVA 8.019,88 RON, întrucât din dosarul de achiziție verificat în certificatul constatator emis de Registrul comerțului lipsea obiectul de activitate corespondent, având în vedere că activitatea de intermediere în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane - CAEN 4614 - nu reprezintă activitate de comerț cu ridicata, iar reclamanta nu a solicitat niciun fel de clarificări în acest sens și nici cu privire la corecția în cuantum de 50.857,5 RON cu TVA 12.205,8 RON, în cazul căreia, în mod evident, au fost încălcate prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-reclamantă B. din Iași, a solicitat respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea hotărârii atacate, apreciată ca fiind legală și temeinică.

Procedura derulată în recurs În cauză, în baza dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor iar prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 25 ianuarie 2018, completul de filtru a dispus comunicarea raportului, cu mențiunea că părțile pot formula în scris un punct de vedere asupra acestuia, în termen de 10 zile de la comunicare. La termenul din Camera de Consiliu din data de 19 aprilie 2018, reținându-se că prin raportul întocmit s-a menționat că recursurile au fost declarate admisibile în principiu, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, și față de întreg probatoriul administrat, prin raportare la normele legale incidente, Înalta Curte, în urma propriului demers de verificare a actelor și lucrărilor dosarului, reține că recursurile de față sunt fondate, în sensul, limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Soluționând cu prioritate, în acord și cu dispozițiile art. 248 C. proc. civ., motivul de recurs invocat de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, vizând excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei din urma autorități publice, Înalta Curte reține că nu este întemeiată și ca atare nu poate fi primită o atare critică. În acest sens instanța de control judiciar reține valabilitatea și justețea argumentației înfățișate de judecătorul fondului în cuprinsul sentinței atacate în soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată cu ocazia judecării în fond a cauzei, de către Ministerul Economiei Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Astfel, în mod corect s-a apreciat, că această din urmă autoritate nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât actele administrative contestate nu au fost emise de aceasta și nici de structuri din cadrul acestui minister, relevantă fiind și împrejurarea că, potrivit O.U.G. nr. 9/2014 Ministerul Fondurilor Europene a preluat întreaga activitate și structurile cu rol de autorități de management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice", chiar de la Ministerul Economiei. Din această perspectivă, în acord cu cele reținute de prima instanță și contrar susținerilor recurentului pârât, instanța de control judiciar reține, pe de o parte, corecta soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive cu referire la Ministerul Economiei Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, soluție ce urmează a fi menținută, iar, pe de altă parte, netemeinicia excepției invocate prin motivele de recurs în ceea ce privește Ministerul Fondurilor Europene, autoritate care, în temeiul actului normativ sus menționat, s-a substituit în drepturile și obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele, în care Ministerul Economiei prin autoritatea de Management în domeniu, este parte. Cu referire la celelalte motive de recurs, ce vizează fondul cauzei, dată fiind similitudinea criticilor înfățișate de cei doi recurenți pârâți, Înalta Curte urmează a le examina grupat, răspunzându-le prin argumente comune. O primă critică, comună, întemeiată de ambii recurenții pe dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., vizează lipsa motivării hotărârii atacate, mai precis neconformarea considerentelor sentinței la dispozițiile art. 425 C. proc. civ. Instanța de control judiciar apreciază că este întemeiată această critică, din perspectiva dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în ceea ce privește lipsa din considerentele hotărârii, înfățișate în susținerea soluției de admitere a acțiunii intimate reclamante și respectiv de anulare integrală a notificării privind situația Cererii de rambursare x/23.06.2015, a oricăror referiri la sumele de 142,00 RON, și respectiv 200,00 RON, deopotrivă respinse la rambursare, și anulate fără însă ca instanța de fond să-și prezinte raționamentul avut în vedere în acest sens. Toate celelalte critici înfățișate de cele doi recurenți în susținerea aceluiași motiv de nelegalitate invocat, în opinia instanței de control judiciar, se subsumează motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și vor fi analizate în acel context. Trecând așadar la examinarea criticilor recurenților în cadrul acestui din urmă motiv de nelegalitate, vizând greșita aplicare a normelor de drept material, Înalta Curte reține, în ceea ce privește suma de 33.416,17 RON cu TVA 8019,88 RON, reprezentând corecție de 10% aplicată la factura nr. x/28.05.2015, contract nr. x/09.04.2015, furnizor SC A. SRL, că sunt întemeiate susținerile recurenților. Și aceasta în condițiile în care, în adevăr, actele dosarului atestă că beneficiarul a acceptat în mod nelegal oferta depusă de SC A. SRL pentru lotul x, în lipsa din certificatul constatator, emis de Registrul comerțului, a obiectelor de activitate corespondentele obiectului contractului, fără a solicita clarificări în acest sens, în esență, pe considerentul că, activitatea de intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane - cod CAEN 4614 - nu reprezintă activitate de comerț cu ridicata. Contrar celor arătate de instanța de fond și în acord cu susținerile recurenților, Înalta Curte, în verificarea susținerilor și apărărilor înfățișate de intimata reclamantă, raportat la constatările cuprinse în actele administrative atacate, dar și la documentele emise de către Registrul comerțului, reține că mențiunile INS Direcția Județeană de Statistică Iași, aflate la dosar fond, prin conținutul lor, nu puteau înlătura valoarea probantă a datelor de la Registrul Cometului, astfel cum s-a reținut în considerentele hotărârii, conform cărora clasa 4614 reprezintă " servicii de intermediere în comerțul cu ridicata al utilajelor, echipamentelor industriale, navelor și aeronavelor ". Cu alte cuvinte, și în opinia instanței de control judiciar, raportat la cerința expresă cuprinsă în fișa de date a achiziției, pct. III.2.1.b), vizând depunerea unui Certificat constatator original, sau în copie conformă cu originalul, emis de Registrul Comerțului, din care să rezulte că obiectul de activitate al operatorului economic include și obiectul achiziției, deplină relevanță prezintă, în cauză, baza de date a Registrului Comerțului, și nicidecum furnizarea unor relații, la cerere, de către INS Direcția județeană de statistică Iași, astfel cum în mod nelegal s-a apreciat cu ocazia judecării în fond a cauzei. Cum, raportat la baza electronică de date a Registrului Comerțului a rezultat că SC A. SRL nu deținea niciun cod CAEN de comerț cu ridicata, Înalta Curte, primind criticile recurenților pe acest aspect, pe care le apreciază ca fiind întemeiate, constată, în rejudecarea cauzei, că reținerea organului de control potrivit cu care, dacă s-ar fi solicitat clarificări de către beneficiar, oferta în discuție ar fi trebuit respinsă, este corectă și deplin justificată. Și aceasta întrucât activitatea de intermediere în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane - cod CAEN 4614 - nu reprezintă activitate de comerț cu ridicata. Activitățile de comerț cu ridicata nu sunt incluse în cele de intermediere, fiind menționate în grupe distincte, astfel cum o atestă și înscrisurile aflate la dosar. Neprocedând în acest mod, reclamanta beneficiar a încălcat principiile nediscriminării, al tratamentului egal, precum și cel al transparenței, în condițiile în care a declarat câștigătoare oferta unei societăți care nu avea calitatea de a încheia un asemenea contract de achiziție publică, fapt ce a dezavantajat alți potențiali ofertanți care nu au cunoscut despre posibilitatea de a oferta fără a îndeplini cerința de a avea înregistrat un obiect de activitate corespunzător obiectului contractului de achiziție derulat, aferent lotului pentru care se depunea oferta. În fine, în sensul celor deja statuate, relevanța prezintă și documentele atașate la cererea de recurs a recurentei pârâte Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, respectiv Document extras din RECOM Furnizare informații extinse nr. x din data de 29.07.2015, care atestă lipsa codurilor CAEN pentru societatea SC A. SRL care să corespundă cu obiectul contractului de achiziție ce urma a fi încheiat (dosar recurs). Concluzionând se va reține așadar, în ceea ce privește corecția de 10 % la factura nr. x/28.05.2015, contract nr. x/09.04.2015, avându-l ca furnizor SC A. SRL, că aceasta a fost în mod legal aplicată prin actele administrative atacate, astfel că urmează a fi menținută, acțiunea reclamantei tinzând la anularea corecției respective urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate criticile recurenților și în ceea ce privește nelegalitatea soluției adoptate de prima instanță cu referire la suma de 50.857,5 RON cu TVA 12.205,8 RON, reprezentând corecție de 10% aplicată la factura nr. x/27.05.2015, contract nr. x/09.04.2015, furnizor SC C. SRL. Instanța de control judiciar arată că nu împărtășește argumentația înfățișată în considerentele sentinței atacate în sensul analizării legalității aplicării corecției numai din perspectiva existenței în concret a unei singure oferte, întrucât o asemenea abordare nu are suport legal câtă vreme legiuitorul nu a reglementat posibilitatea acceptării unei oferte neconforme în situația în care aceasta este singura care participă la procedura de achiziție, după cum, o atare situație de fapt nu este de natură a justifica sau anihila încălcarea principiilor menționate în actele de control. Drept urmare se reține că, în mod corect, organul de control a reținut că reclamanta beneficiar în mod nelegal a acceptat modificarea adusă propunerii tehnice aferente lotului x, de către SC C. SRL, prin răspunsul nr. x/6.02.2015 la solicitarea de clarificări nr. 2277/5.02.2015 a autorității contractante, în contradicție cu prevederile art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, întrucât inițial oferta pentru lotul x conținea un termen de garanție de 12 luni pentru un număr de 8 repere, termen modificat la 24 de luni prin răspunsul menționat. În condițiile în care potrivit art. 79 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă, rezultă că aspectele reținute cu ocazia judecării în fond ca fiind exoneratoare în ceea ce-o privește pe intimata reclamantă sunt simple aprecieri și interpretări fără susținere legală și drept urmare se constată că reținerea organului de control în sensul încălcării principiului nediscriminării, al tratamentului egal și al transparenței prin declararea câștigătoarea unei oferte neconformă caietul de sarcini, apare ca fiind justă și deplin întemeiată, urmând așadar a fi menținută. Prin urmare, pentru considerentele sus arătate ce demonstrează caracterul fondat al criticilor analizate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., cu referire la art. 20 din Legea 554/2004, republicată cu modificări, urmează să admită recursurile promovate în cauză, să caseze în parte sentința atacată și, rejudecând, să respingă acțiunea reclamantei B. din Iași, ca neîntemeiată, urmând a fi menținută dispoziția instanței de fond din sentința atacată cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și a respingerii acțiunii reclamantei în contradictoriu cu acest pârât.