ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 977/2020

Ședința publică din data de 19 februarie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului și Ministerul Fondurilor Europene, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună:

- anularea Adresei nr. x/06.04.2016 emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, înregistrată sub nr. x/13.04.2016 la reclamantă, prin care a fost soluționată contestația administrativă înregistrată sub nr. x/4.03.2016, având ca obiect Notificarea referitoare la situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015;

- admiterea contestației administrative nr. 4414/4.03.2016;

- anularea, în parte, a Notificării emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice sub nr. x/4.02.2016, privind situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015, cu referire la măsura de respingere a plății sumei de 132.699,34 RON;

- anularea măsurii aplicării corecției financiare în cuantum de 132.699,34 RON (inclusiv TVA) și obligarea pârâtelor la plata acestei sume;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 213 din 08.12.2016:

- a respins excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Iași;

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului;

- a respins acțiunea formulată de către reclamanta Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a respins excepția inadmisibilității acțiunii;

- a admis acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, și Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice;

- a anulat, în parte, Notificarea emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice sub nr. x/4.02.2016, privind situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015, referitor la respingerea plății pentru suma de 132.699,34 RON, precum și Adresa nr. x/6.04.2016 emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, de soluționare a contestației înregistrată sub nr. x/4.03.2016;

- a anulat corecția financiară aplicată reclamantei și a obligat pârâții să îi achite suma de 132.699,34 RON.

- a obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent, Ministerul Fondurilor Europene) și Ministerul Cercetării și Inovării (în prezent, Ministerul Educației și Cercetării), care au solicitat casarea acesteia și, în urma rejudecării cauzei, respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

În motivarea memoriilor de recurs, încadrate în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții au susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Având în vedere faptul că părțile au formulat critici de nelegalitate comune cu privire la sentința contestată, instanța va proceda la prezentarea acestora în mod grupat.

În concret, recurenții au susținut că hotărârea judecătorească atacată este nelegală, în raport de aspectele ce vor fi prezentate în continuare.

3.1. Instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale referitoare la principiile nediscriminării și tratamentului egal, raportat la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. Aceste principii au fost încălcate prin:

- cerința de calificare nr. 2, când au fost solicitate de către autoritatea contractantă "atestate pentru proiectare și executare instalații electrice exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și industriale, branșamente aeriene și subterane, la tensiunea normală de 0,4 kV, emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - Ordin ANRE nr. 23/2013" fără a cuprinde în cerințele de calificare și selecție mențiunea "sau echivalent";

- cerința nr. 3 cuprinsă în Fișa de date a achiziției, privind prezentarea autorizației "pentru efectuarea lucrărilor de instalare și întreținere a sistemelor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, conform Legii nr. 307/2006, OMAI 163/2007 privind aprobare norme de apărare incendii, OMAI 87/2010 - autorizare persoane care efectuează lucrări în domeniul producerii incendiilor NP/18/2-02 proiectare și execuție instalații de semnalizare incendii, fără formularea în conformitate cu prevederile legale;

- cerința nr. 4 "Licență pentru activități de proiectare, instalare, modificare sau întreținere sisteme de alarmare împotriva efracției, conform H.G. nr. 301/2012", fără precizarea mențiunii "sau echivalent",

Este eronată concluzia instanței de fond în sensul că principiile aflate în discuție nu au fost eludate în condițiile în care nu a existat niciun indiciu concret în sensul că cel puțin un ofertant străin ar fi fost împiedicat în mod efectiv să participe la procedură din acest motiv. Intimata avea obligația legală de a lua toate măsurile pentru a permite participarea la procedura de atribuire a tuturor operatorilor economici care îndeplineau cerințele prevăzute în Ordinul nr. 23/2013. Același raționament se aplică și în privința celorlalte două cerințe aflate în discuție.

De asemenea, absența cererilor de solicitări de clarificări din partea unor ofertanți și validarea documentației de atribuire de către ANRMAP nu pot constitui argumente care să justifice existența unor cerințe nelegale. Pe acest aspect, se impune a fi avute în vedere și dispozițiile art. 32

1

din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale.

În plus de aceasta, nerespectarea legislației naționale în materia achizițiilor publice constituie o neregulă, prejudiciul fiind în acest caz prezumat prin nerespectarea clauzelor contractuale. Prejudiciul se referă la sume de bani plătite necuvenit beneficiarului ca urmare a identificării unor încălcări a legislației în domeniu.

3.2. Instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că nici cu privire la cea de-a doua neregulă indicată în actul administrativ contestat nu rezultă încălcarea principiului transparenței și nici prejudicierea bugetului UE sau a bugetului național. În concret, prin acceptarea ofertei analizate, intimata nu avea niciun fel de garanții în privința îndeplinirii contractului în bune condiții. Aceasta întrucât nici ofertantul A. nu a prezentat și nici intimata - în calitate de autoritate contractantă - nu a solicitat prezentarea certificatului constatator de la Registrul Comerțului. Procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat propria cerința prevăzută în documentația de atribuire referitoare la prezentarea documentelor din care să reiasă faptul că operatorul economic - ofertantul - deține codul activității în baza căruia poate desfășura activitatea. Totodată, nici certificatul constatator al subcontractantului B. nu prezintă garanții privind buna îndeplinire a contractului.

În condițiile în care operatorul economic S.C. A. S.R.L. a depus la oferta sa o declarație privind implicarea exclusivă a sediului în executarea contractului, în cuprinsul certificatului constatator atașat ofertei ar fi trebuit să fie menționat "sedii și/sau activități autorizate, conform art. 15 din Legea nr. 359/2004", activitățile corespunzătoare obiectului contractului ce urma să fii atribuit, și anume furnizare de tunele și lucrări de montaj, ca fiind autorizate la sediul social al acestui operator economic.

Nu poate fi reținută afirmația instanței potrivit căreia nu există coduri CAEN aferente obiectului procedurii pentru faptul că orice activitate economică derulată de o persoană juridică se încadrează într-un cod CAEN, iar încadrarea se face printr-o corespondență clară între activitate și cod, iar în alte cazuri în mod indirect prin interpretarea clasificării CAEN.

Operatorul economic S.C. A. S.R.L. nu a dovedit dreptul de derulare a activităților corespunzătoare obiectului procedurii, motiv pentru care oferta sa trebuia respinsă de către autoritatea contractantă.

4.1. Intimata Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate, pentru argumentele prezentate la dosar.

4.2. Recurentul Ministerul Cercetării și Inovării (în prezent, Ministerul Educației și Cercetării) a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei, precum și concluzii scrise .

4.3. Recurentul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în prezent, Ministerul Fondurilor Europene) a formulat întâmpinare în care a solicitat admiterea recursului Ministerului Cercetării și Inovării .

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Așa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de față, intimata Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011:

- Notificarea nr. x/04.02.2016 emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice privind situația Cererii de rambursare nr. x/24.11.2015, cu referire la măsura de respingere a plății sumei de 132.699,34 RON;

- Adresa nr. x/06.04.2016 emisă de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetarea Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, prin care a fost soluționată contestația administrativă înregistrată sub nr. x/4.03.2016, având ca obiect Notificarea anterior arătată.

Prima instanță a admis, în parte, acțiunea reclamantei, după cum s-a prezentat la pct. 2 al prezentei decizii.

Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, pentru a răspunde la criticile de nelegalitate prezentate în cele două memorii de recurs, subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar reține următoarele:

Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași este beneficiara Contractului de finanțare nr. x/21.12.2012 prin care a primit o finanțare nerambursabilă în valoare de 51.031.879 RON pentru implementarea Proiectului intitulat "Dezvoltarea platformei de cercetare pentru energie eficientă și durabilă".

Prin Notificarea privind situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015 în valoare de 2.285.491,44 RON, apreciate ca și cheltuieli eligibile, a fost aplicată o corecție financiară totală de 132.699,34 RON, din care:

- 14.996,63 RON, cu 3.599,19 RON TVA, aplicată la factura nr. x/22.09.2015 emisă în baza contractului de achiziție publică nr. x încheiat cu S.C. C. S.R.L.;

- 35.663,24 RON, cu 8.559,18 RON TVA, aplicată la factura nr. x/18.11.2015 emisă în baza Contractului de achiziție publică anterior arătat;

- 56.355,72 RON, cu 13.525,38 RON TVA, aplicată la facturile nr. x/18.11.2015 și nr. x/18.11.2015 emise în baza Contractului de achiziție publică nr. x încheiat cu furnizorul S.C. A. S.R.L..

5.1. Critica de nelegalitate prezentată la pct. 3.1. din decizie este fondată.

Cu titlu preliminar, instanța de control judiciar reține că dispozițiile normative aflate în discuție sunt:

* Art. 177 O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la data derulării procedurii de achiziție publică analizată):

"(1) Operatorii economici au dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică competentă sau de către un organism de drept public sau privat care respectă standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii unor criterii de calificare și selecție formulate în conformitate cu prevederile art. 176.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. (…)."

*Art. 23 din Instrucțiunea nr. 1/2013 emisă de ANRMAP în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare:

"(1) Pentru operatorii economici care prezintă experți străini ce dețin certificat/atestat echivalent emis de autoritățile de certificare abilitate din alt stat nu se va impune obținerea atestatului/certificatului recunoscut de autoritățile române la momentul depunerii ofertelor/candidaturilor.

(2) În baza principiului recunoașterii reciproce, autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente.

(3) Operatorul economic trebuie să întreprindă, acolo unde legislația națională impune, demersurile necesare pentru a putea prezenta la momentul semnării contractului de achiziție publică atestatul recunoscut de autoritățile române."

Prima neregulă reținută în Notificarea contestată vizează facturile nr. x/22.09.2015 și y/18.11.2015, aferente Contractului nr. x/17.04.2015.

În concret, s-au reținut următoarele:

* Beneficiarul a solicitat în Fișa de date a achiziției, pct. III 2.1. b. - cerința de calificare și selecție nr. 2: "Atestate pentru proiectare și executare instalații electrice exterioare/interioare pentru incinte/construcții civile și industriale, branșamente aeriene și subterane, la tensiunea nominală de 0,4 KV, emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - Ordin ANRE nr. 23/2013", fără mențiunea "sau echivalent".

Înalta Curte apreciază că este greșită concluzia primei instanțe în sensul că cerința în discuție nu este restrictivă.

Ordinul nr. 23/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice, precizează, în Anexa 1 la art. 5 alin. (2) faptul că: "Operatorul economic, persoană juridică străină, înregistrată într-o țară membră UE/SEE/Elveția, poate presta servicii transfrontaliere, cu caracter ocazional/temporar, pentru realizarea de lucrări la instalații electrice din cadrul SEN sau al celor izolate, dacă deține un document echivalent (corespunzător tipurilor de atestate menționate în prezentul Regulament) emis de un organism similar din țara de origine, caz în care va transmite la ANRE o traducere informală a documentului respectiv și un memoriu care să facă referire la capabilitatea tehnică și profesională a prestatorului pentru desfășurarea de lucrări în instalațiile electrice din cadrul SEN sau al celor izolate."

Prin modalitatea de formulare a cerinței aflate în discuție, intimata a exclus din procedura de achiziție publică potențialii ofertanți care dețineau un document echivalent emis de un organism similar din țara de origine.

Împrejurarea că în cuprinsul cerinței s-a făcut referire la Ordinul ANRE nr. 23/2013 nu este de natură să înlăture caracterul restrictiv al acesteia, deoarece s-a solicitat în mod expres prezentarea unui atestat emis de ANRE.

Argumentul primei instanțe potrivit căruia ar fi trebuit să fie "un indiciu concret în sensul că ar fi existat măcar un ofertant străin împiedicat să participe efectiv din acest motiv la procedură" nu poate fi primit. Astfel, intimata avea obligația să întreprindă toate demersurile necesare pentru a permite participarea la procedura de atribuire a tuturor operatorilor economici care îndeplineau cerințele prevăzute de Ordinul ANRE nr. 23/2013.

În concluzie, cerința de calificare și selecție nr. 2 are un caracter restrictiv, fiind emisă cu încălcarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal.

* Beneficiarul a solicitat în Fișa de date a achiziției, pct. III 2.1. b. - cerința de calificare și selecție nr. 3:

"Autorizație pentru efectuarea lucrărilor de instalare și întreținere a sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, conform Legii 307/2006, apărare contra incendiilor, O.M.A.I. 163/2007, privind aprobarea normelor de apărare incendiu, O.M.A.I. 87/2010 - autorizare persoane ce efectuează lucrări în domeniul protecției contra incendiilor NP/18/2-02 proiectare și execuție instalații de semnalizare incendii."

Este lipsită de fundament susținerea primei instanțe în sensul că cerința anterior enunțată nu are un caracter restrictiv, în condițiile în care nu cuprinde mențiunea "sau echivalent". Pe acest aspect, prezintă relevanță art. 18 alin. (1) din Metodologia de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor din 06.04.2010 inclusă în O.M.A.I. 87/2010 - "Persoanele autorizate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European pot să efectueze lucrările în domeniul apărării împotriva incendiilor prevăzute la art. 1 alin. (2), în regimul transfrontalier în România numai după notificarea prealabilă a Centrului Național pentru fiecare lucrare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10."

* Beneficiarul a solicitat în Fișa de date a achiziției, pct. III 2.1. b. - cerința de calificare și selecție nr. 4:

""Licența pentru activitățile de proiectare, instalare, modificare sau întreținere sisteme de alarmare împotriva efracției, conform H.G. nr. 301/2012."

Contrar celor reținute de prima instanță, și această cerință are un caracter restrictiv, fiind emisă cu încălcarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal, în condițiile în care nu se prevede posibilitatea de a se depune documente echivalente.

* Într-adevăr, conform susținerii recurentelor, împrejurarea că nu au fost solicitate clarificări de către potențialii ofertanți sau validarea documentației de atribuire de către ANRMAP nu pot reprezenta argumente care să justifice existența unor cerințe nelegale. Relevante în acest sens sunt și dispozițiile art. 32

1

din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale în care se menționează faptul că autoritatea de management are competența de a efectua verificări asupra modului în care au fost respectate normele comunitare și naționale privind achizițiile publice, iar acestea pot avea ca obiect și elemente verificate anterior de către ANRMAP.

* În mod indiscutabil, nerespectarea legislației naționale în materia achizițiilor publice constituie o neregulă, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

* În speță, nu se poate reține inexistența unui prejudiciu constând în obținerea unui avantaj cu încălcarea normelor privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică, de vreme ce una dintre neregulile analizate vizează impunerea unor cerințe de calificare restrictive. De altfel, în același sens, a fost adoptată și soluția de principiu de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 24.11.2014, în care s-a considerat că, în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecției financiare pentru recuperarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora nu este condiționată de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naționale, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute în anexa la ordonanța de urgență în care aplicarea corecției financiare este condiționată de existența prejudiciului. Prin urmare, obligația de restituire sau de recuperare a fondurilor UE, precum și a fondurilor naționale există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli. Prejudiciul se referă la sume de bani plătite necuvenit beneficiarului ca urmare a identificării unor încălcări ale legislației în domeniu.

5.2. Critica de nelegalitate prezentată la pct. 3.2. din decizie este nefondată.

A doua neregulă reținută în Notificarea contestată vizează facturile nr. x/18.11.2015 și nr. x/18.11.2015 aferente Contractului nr. x/3.11.2015, având ca furnizor SC "A." S.R.L.. În concret, s-a reținut faptul că oferta a fost în mod nelegal acceptată de către beneficiar, în lipsa certificatului constatator și a informațiilor extinse emise de Registrul Comerțului cu privire la obiectele de activitate corespondente cerinței din Fișa de date a achiziției - "În cazul în care furnizarea produselor solicitate nu este activitatea principală, operatorul economic are obligația de a sublinia codul activității în baza căruia poate desfășura în mod legal activitatea".

Obiectul contractului încheiat între intimată și SC "A." S.R.L. îl constituia furnizarea unui "tunel aerodinamic", definit ca "instalație experimentală pentru determinarea forțelor aerodinamice exercitate de un curent de aer asupra unor modele, machete sau părți componente ale acestora, permițând aprecierea de ansamblu a caracteristicilor operatorului de zbor în curs de finalizare, înainte ca acesta să fie încercat în zbor. Tunelul aerodinamic este compus din: camera de încercare (în interiorul ei se introduc macheta sau modelul legat de o balanță aerodinamică), candele și ajutaje de aer și ventilator (care antrenează curentul de aer)".

Înalta Curte împărtășește concluzia primei instanțe în sensul că, pornind de la specificul activității beneficiarului și de la definiția de mai sus, coroborat cu lipsa reală și dovedită a existenței unui Cod CAEN pentru activitatea de furnizare și montaj tunel aerodinamic, societatea A. se afla în imposibilitate obiectivă de a avea "obiectele de activitate autorizate la sediu în baza art. 15 din Legea 359/2004".

Relevant este si faptul că SC "A." S.R.L., având ca subcontractant pe SC "B." S.R.L., a probat faptul că poate executa lucrarea, furnizând și asamblând componentele tunelului aerodinamic. În plus de aceasta, SC "B." S.R.L. avea o serie de activități autorizate cărora le corespund Coduri CAEN compatibile cu activitatea complexă și nedefinită expres în coduri, de constituire și montare a tunelului aerodinamic, precum: 3320 - instalare mașini și echipamente industriale; 4614 - intermediere, comerț cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane; 4669 - comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente; 4321 - lucrări de instalații electrice; 4322 - lucrări de instalații sanitare de încălzire și de aer condiționat; 4329 - alte lucrări de instalații pentru construcții; 4652 - comerț cu ridicata componente și echipamente electronice și telecomunicații; 4690 - comerț cu ridicata nespecializat.

Înalta Curte apreciază că este corectă argumentația primei instanțe potrivit căreia beneficiarul lucrării, ca unitate de învățământ superior, trebuia să găsească o modalitate de a achiziționa acest produs, acceptând o ofertă care să-i asigure garanții în privința executării acestuia, chiar dacă nu poate fi încadrat într-un anumit tipar al Codurilor CAEN.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, va casa, în parte, sentința atacată și, rejudecând, va admite, în parte, acțiunea reclamantei, va anula Notificarea nr. x/04.02.2016 privind situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015 și Adresa nr. x/06.04.2016, ambele emise Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, în privința sumei de 56.355,72 RON cu 13.525,38 RON TVA, reprezentând corecția de 10 % aplicată la facturile nr. x/18.11.2015 și y/18.11.2015 aferente Contractului nr. x/03.11.2015, încheiat cu S.C. A. S.R.L., va respinge, în rest, acțiunea ca neîntemeiată. Totodată, va obliga pârâții la plata către reclamantă a sumei de 175 RON, reprezentând cheltuieli de judecată și va menține dispozițiile sentinței referitoare la soluționarea excepțiilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Cercetării și Inovării și Ministerul Finanțelor Publice - în numele și pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 213/2016 din 8 decembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința atacată și, rejudecând:

Admite, în parte, acțiunea reclamantei Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare și Ministerul Fondurilor Europene.

Anulează Notificarea nr. x/04.02.2016 privind situația cererii de rambursare nr. x/24.11.2015 și Adresa nr. x/06.04.2016, ambele emise Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare - Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, în privința sumei de 56.355,72 RON cu 13.525,38 RON TVA, reprezentând corecția de 10 % aplicată la facturile nr. x/18.11.2015 și y/18.11.2015 aferente Contractului nr. x/03.11.2015, încheiat cu S.C. A. S.R.L..

Respinge, în rest, acțiunea ca neîntemeiată.

Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 175 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Menține dispozițiile sentinței referitoare la soluționarea excepțiilor.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 februarie 2020.