ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2916/2018

HOTĂRÂRE
21.09.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2916/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/30.10.2015 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor.

Prin sentința civilă nr. 18 din 09.02.2016 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională De Integritate având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/30.10.2015, pe care îl menține.

Împotriva sentinței civile nr. 18 din 09.02.2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.

În motivarea recursului se arată că atât intimata, cât și instanța de fond au interpretat în mod eronat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, limitându-se doar la o interpretare strict gramaticală a acestora, mai precis la o interpretare după sensul cuvintelor folosite de către legiuitor și modul cum ele sunt așezate și legate în frază, fără să se descopere scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea normelor juridice la care se face referire, tocmai pentru a discerne, în raport cu acest scop, semnificația ce trebuie atribuită textelor.

Recurentul consideră că a demonstrat în fața instanței de fond că activitatea desfășurată în domeniul apiculturii se încadrează și în sfera activităților prevăzute la art. 87 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, potrivit cărora:

"Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii Municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice", ținând cont că și în prezent desfășoară activități de formare profesională a adulților, iar obținerea calității de Persoană Fizică Autorizată în domeniul apicol, face parte integrantă din această activitate.

În susținerea acestor afirmații s-a depus la dosarul cauzei acte doveditoare privitoare la calitatea și competența de a desfășura activități de formare profesională pentru adulți.

Activitatea de formator include atât activități practice (începând de la modalitatea de înființare PFA, acte contabile, registre etc., până la activități teoretice și practice vizând apicultura și pomicultura), cât și teoretice, organizate cu titlu gratuit, fără a percepe vreo taxă sau alte sume de la participanți, beneficiarii fiind persoane fără loc de muncă ori cu venituri mici cu risc de excluziune socială, domiciliați pe raza comunei Chichiș.

Deci, activitatea desfășurată, pe lângă cea de primar, este una didactică, desfășurată în folosul comunității locale și ca atare se încadrează în sfera activităților prevăzute la art. 87 alin. (5) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a constatat că, în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin raportul de evaluare nr. x/30.10.2015 s-a reținut că recurentul-reclamant A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităților urmare a nerespectării prevederilor art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 întrucât a deținut concomitent, începând cu data de 08.07.2011, atât funcția de Primar al comunei Chichiș, cât și calitatea de comerciant persoana fizică - "A. Persoană Fizică Autorizată".

O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale definește în art. 2 lit. i), persoana fizică autorizată ca persoană ce desfășoară orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța sa de muncă; iar în art. 2 lit. g) - întreprinderea individuală este considerată întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.

În același timp, în art. 6 alin. (1) din același act normativ se prevede că orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrate și autorizate.

În art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a C. civ. s-a stabilit că:

"În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a C. civ., referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege", iar art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, la momentul începerii activității PFA prevedea obligativitatea înmatriculării în registrul comerțului nu numai a comercianților, ci și a persoanelor fizice sau juridice prevăzute în mod expres de lege, care înainte de începerea comerțului, avea obligația să ceară înmatricularea.

Toate acestea dovedesc că raportul de evaluare ce se referă la incompatibilitatea dintre funcția de primar cu cea de persoană fizică autorizată a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, întrucât nu a renunțat la una dintre funcții în temeiul prevăzut de lege.

De altfel, practica secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți este constantă în a considera legale rapoartele de evaluare întocmite de ANI și care se referă la incompatibilitatea dintre funcția de primar/viceprimar și persoană fizică autorizată (a se vedea decizia nr. 804/24.02.2015, decizia nr. 3382/23.09.2014 și decizia nr. 274/28.01.2015).

De asemenea, instanța de control judiciar apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că în cauza de față ceea ce atrage incompatibilitatea nu este activitatea de creștere a albinelor ci înființarea unui PFA indiferent de obiectul său de activitate.

Faptul că recurentul-reclamant desfășoară activități de formare profesională pentru adulți nu prezintă relevanță prin prisma considerentelor anterior expuse, ceea ce este în discuție și atrage starea de incompatibilitate fiind înregistrarea recurentului-reclamant ca persoană fizică autorizată.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 18 din 09.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-01-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 43/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția
ÎCCJ 2020-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 819/2020
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Cadrul procesual 1.1 Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel B
ÎCCJ 2022-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1060/2022
Ședința publică din data de 23 februarie 2022 asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27 februarie 2018, pe rolul Curții de Apel Br
ÎCCJ 2021-10-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4641/2021
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27 februarie 2018, pe rol
ÎCCJ 2020-07-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3694/2020
Ședința publică din data de 22 iulie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Sursă