ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 967/2019

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia, la data de 25 aprilie 2017, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană de fond funciar Mehedinți, Comisia Locală de fond funciar Voloiac, îndreptarea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice și completarea Sentinței civile nr. 402/29.03.2017 a aceleiași instanțe.

Prin Sentința nr. 1 din 10 mai 2017, Judecătoria Strehaia a respins cererea astfel cum a fost precizată.

Prin Decizia nr. 727/A din 19 septembrie 2017, Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinței menționate.

Prin Decizia nr. 433 din 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul reclamantului împotriva deciziei mai sus arătate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, reclamantul A.

Prin Decizia nr. 730 din 7 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul exercitat în cauză.

Această din urmă hotărâre a fost atacată cu revizuire de către reclamantul A., fiind invocate ca temei juridic dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La data de 08.05.2019, revizuentul și-a completat motivele de revizuire, solicitând anularea tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate în Dosarul nr. x/2016.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței supreme la data de 22 martie 2019 și repartizat completului C4, după soluționarea cererii de abținere a completului nr. 3, care a pronunțat hotărârea atacată pe calea revizuirii, în sensul admiterii acesteia.

În cauză, intimata Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, invocând mai multe excepții: excepția de necompetență materială a instanței supreme în soluționarea revizuirii, având în vedere că prima hotărâre definitivă invocată de revizuent și a cărei autoritate de lucru judecat se pretinde a fi încălcată este pronunțată de Judecătoria Strehaia, prin urmare, instanța mai mare în grad să judece calea de atac extraordinară, potrivit art. 510 C. proc. civ. ar fi Tribunalul Mehedinți; excepția lipsei de obiect, pe motiv că revizuentul nu indică care din cele două hotărâri din Dosarul nr. x/2016 constituie obiect al revizuirii de față; excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea condiției triplei identități - parte, obiect și cauză; excepția tardivității raportat la data rămânerii definitive a hotărâri care a evocat fondul în Dosarul nr. x/2016, respectiv 06.05.2017.

Intimata Comisia Locală de Fond Funciar Voloiac a depus concluzii scrise, arătând că revizuirea nu se încadrează în prevederile art. 509 C. proc. civ. și, ca atare, se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. A solicitat sancționarea petentului în conformitate cu prevederile art. 12 C. proc. civ., apreciind că cererea de revizuire a fost formulată cu rea-credință, îmbrăcând forma abuzului de drept.

Analizând excepția de inadmisibilitate a cererii de revizuire, care se impune a fi examinată cu prioritate față de toate celelalte excepții invocate în cauză, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Hotărârea împotriva căreia a fost exercitată prezenta cale de atac a fost pronunțată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fiind respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 433 din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană de Fond Funciar Mehedinți și Comisia Locală de Fond Funciar Voloiac.

Prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. dispun: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă deci că legiuitorul a optat ca deciziile pronunțate în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ordinară sau extraordinară, ceea ce duce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi susceptibile de a fi atacate cu revizuire sau contestație în anulare.

Așa fiind, decizia pronunțată în ședința Camerei de Consiliu de la 7 martie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, nu este supusă căii de atac a revizuirii.

În aplicarea prevederilor legale evocate anterior, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 730 din 7 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de revizuentul A.

În ceea ce privește solicitarea intimatei Comisia Locală de Fond Funciar Voloiac de aplicare a unei amenzi judiciare în sarcina revizuentului, în temeiul dispozițiilor art. 12 C. proc. civ., pentru introducerea cu rea-credință a unei cereri în scop șicanator, instanța o va respinge, întrucât simpla formulare a unei căi de atac, cum este cea din speță, nu reprezintă dovada săvârșirii unui abuz de drept procesual în sensul art. 12 C. proc. civ., aceasta fiind o formă de manifestare a părții în virtutea liberului acces la justiție garantat prin dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 730 din 7 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, formulată de revizuentul A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2019.

GGC - NN