ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 749/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 749/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 7 aprilie 2020
Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, la 29 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, petentul A. în contradictoriu cu intimatele B. S.A. București și B. S.A.-Sucursala Drobeta-Turnu Severin a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului nr. x/97 și nulitatea absolută a graficului de rambursare, parte integrantă a acestuia.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 953, 969, 969, 1023-1025, 1033 teza I și 1091 teza 1 din C. civ. de la 1864.
Prin sentința civilă nr. 695 din 23 februarie 2017, pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul A., care a fost admis prin decizia nr. 163 din 20 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți. Prin aceeași decizie a fost anulată sentința nr. 695/23.02.2017 și trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin sub nr. x/2016*.
Prin sentința civilă nr. 1033 din 13 februarie 2018, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a respins acțiunea formulată de reclamantul A..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a fost respins prin decizia nr. 207/2018 din 19 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei decizii, înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, care, prin decizia nr. 101/2019 din 5 martie 2019, a constatat nul recursul împotriva deciziei nr. 207/2018 din 19 iunie 2018, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin decizia nr. 316/2019 din 9 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă contestația în anulare formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 101/2019 din 5 martie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
La 13 mai 2019, reclamantul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 101/2019 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016 și a deciziei nr. 316 din 9 mai 2019, pronunțată în dosar nr. x/2019 de aceeași curte de apel.
Prin decizia nr. 415/2019 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a anulat ca insuficient timbrată contestația în anulare formulată de contestatorul A., împotriva deciziei nr. 101/2019 din 5 martie 2019 a aceleiași instante, pronunțate în dosarul nr. x/2016.
Împotriva deciziei nr. 415/2019 din 19 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, recurentul-reclamant A. a declarat recurs, la 6 iulie 2019, prin email, solicitând admiterea căii de atac, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1), pct. 3, 5, 6 și 8 C. proc. civ.
La 9 iunie 2019, petentul A. a trimis, prin email, o cerere prin care a solicitat admiterea apelului, în condițiile art. 476 alin. (1) C. proc. civ. cu raportare la art. 480 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Prin cererea transmisă la 9 iulie 2019 a solicitat instanței să ia act de faptul că înțelege să renunțe și să retragă cererea transmisă prin email la 6 iunie 2019.
La 20 august 2019, A. a depus precizări, învederând instanței că a înțeles să declare apel, nu recurs, cum greșit a fost încadrată calea de atac.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 28 ianuarie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.
Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi de atac, chestiune a cărei soluționare face de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează să o respingă ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Obiectul căii de atac, astfel cum a fost precizat de petent în cererea inițială, transmisă pe email la 6 iulie 2019, îl reprezintă decizia nr. 415/2019 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, decizie cu caracter definitiv, prin care s-a anulat ca insuficient timbrată contestația în anulare formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 101/2019 din 5 martie 2019, pronunțată, în recurs, de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.
În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv cu recurs, pentru care legea nu prevede posibilitatea lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.
Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare, este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".
Se constată că în speță, hotărârea atacată prin intermediul contestației în anulare, respectiv decizia nr. 101/2019 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, a fost pronunțată în cadrul judecății în recurs, fiind definitivă de la pronunțare, potrivit dispozițiilor art. 634 pct. 5 C. proc. civ.
Prin urmare, nici decizia nr. 415/2019 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, având ca obiect contestație în anulare, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind definitivă de la pronunțare.
Pe cale de consecință această decizie nu este susceptibilă de a fi atacată cu apel, astfel cum petentul A. a solicitat prin precizările depuse la dosarul cauzei, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac, consacrat de art. 457 C. proc. civ. și potrivit căruia, "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
Recunoașterea exercitării unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Totodată, conform art. 97 pct. 1 C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Înalta Curte reține că opinia titularului căii de atac, potrivit căreia pe rolul curții de apel nu a înregistrat o cale de atac de retractare (contestație în anulare) ci o acțiune în constatarea nulității absolute a actelor de procedură (inclusiv a soluțiilor), astfel că prezenta cale de atac trebuie să fie considerată apel, nu poate fi primită întrucât hotărârile judecătorești nu pot fi desființate decât prin intermediul căilor de atac (ordinare sau extraordinare, de reformare sau în retractare, după caz) prevăzute de lege și în ordinea de exercitare prevăzută de legiuitor, iar nu pe calea acțiunii în constatare nulitate.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă calea de atac de reformare declarată de petentul A. împotriva deciziei nr. 415/2019 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă calea de atac de reformare declarată de petentul A. împotriva deciziei nr. 415/2019 din 19 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
Fără cale de atac.
Dată în completul de filtru și pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.