ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul A. împotriva Sentinței penale nr. 302 din 18.11.2019 a Tribunalului Suceava, fiind totodată obligat acesta la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens Curtea de Apel Suceava a reținut că apelantul A. a formulat apel împotriva Sentinței penale nr. 302 din 18.11.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava prin care s-a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 233/30.09.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2019, prin care, în temeiul art. 68 C. proc. pen. cu referire la art. 67 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, o cerere de recuzare.

Astfel, în esență, s-a constatat că, potrivit legii, apelantului A. nu îi este recunoscută calea de atac împotriva Sentinței penale nr. 302 din 18.11.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava, întrucât a fost formulată împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare.

Concluzionând, constatând că Sentința penală nr. 302 din 18.11.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava nu este supusă niciunei căi de atac, întrucât nici hotărârea prin care s-a soluționat cererea de recuzare a unui judecător nu este supusă vreunei căi de atac, Curtea de Apel Suceava a respins ca inadmisibil apelul formulat de apelantul A..

Împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunțată de către Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, petentul A. a formulat apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 21.02.2020, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 28.02.2020, ocazie cu care reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului ca inadmisibil fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive.

Examinând calea de atac formulată în cauză de apelantul A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentei căi de atac îl constituie Decizia penală nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunțată de către Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinței penale nr. 302 din 18.11.2019 a Tribunalului Suceava, definitivă, prin care s-a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de petent împotriva Încheierii nr. 233/30.09.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2019, ce a avut ca obiect o cerere de recuzare respinsă, ca inadmisibilă.

Așadar, prin decizia penală atacată, curtea de apel a constatat inadmisibilitatea apelului formulat de apelantul A. împotriva soluției pronunțate de tribunal de respingere în principiu a unei cereri de revizuire, întrucât, potrivit legii, hotărârea apelată, nu este supusă niciunei căi de atac.

Decizia penală nr. 144/10.02.2020 a Curții de Apel Suceava - împotriva căreia apelantul a formulat prezenta cale de atac - este definitivă.

Împotriva deciziei atacate, legea nu prevede nicio cale de atac ordinară sau extraordinară, prin urmare, apelantul a promovat o cale de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare, fiind astfel încălcat principiul unicității căii de atac prevăzut de lege.

Or, o cale de atac nu poate exista în afara legii. Această regulă are valoare de principiu constituțional. Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Concluzionând, în condițiile în care calea de atac de față a fost exercitată împotriva unei hotărâri definitive, Înalta Curte va constata că apelul formulat în cauză de petentul A. este inadmisibil, urmând a-l respinge ca atare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge apelul declarat de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, ca inadmisibil.

În raport cu soluția dispusă, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2020.

GGC - GV