ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 776/2020

Asupra recursului, constată următoarele:

Petenții A., B., C., D. și D. au solicitat, în cadrul dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Prin Decizia civilă nr. 1293 din 12 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins, printre altele, ca inadmisibilă, cererea apelanților A., B., C., D. și D., de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, cu motivarea că aceste dispoziții nu au legătură cu soluționarea cauzei.

Prin Decizia civilă nr. 632 din 4 septembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis excepția perimării recursului și a constatat perimat recursul formulat de recurenții A., B., C., D. și D. împotriva Deciziei civile nr. 1293 din 12 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, recurenții A., B., C., D. și D. au declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 1 octombrie 2019 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8, astfel cum reiese din Fișa ECRIS.

Prin rezoluția din 2 octombrie 2019 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului după efectuarea procedurii de comunicare a recursului către intimați și a întâmpinării către recurenți, în eventualitatea în care se va depune întâmpinare.

În termen legal, intimatul-pârât Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 486 C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut ca fiind admisibil având în vedere dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, însă cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât, prin demersul judiciar promovat, recurenții își exprimă nemulțumirea față de sistemul judiciar românesc, fără a aduce o critică deciziei atacate.

De asemenea, s-a constatat că recursul formulat este supus plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2), teza 2 din O.U.G. nr. 80/2013, dar taxa judiciară de timbru nu a fost achitată.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părțile nu au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluția din 24 februarie 2020, s-a fixat termen de judecată la 19 martie 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția netimbrării, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (2) din același Cod, excepția netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din 2 octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a stabilit că recurenții A., B., C., D. și D. datorează, pentru soluționarea recursului, o taxă judiciară de 100 RON, în temeiul art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresele comunicate la 8 și 9 octombrie 2019, a fost adus la cunoștința recurenților cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că că au posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Deși legal înștiințați, recurenții nu au depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa judiciară de timbru și nu au formulat cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menționat, deși instanța le-a pus în vedere că au această posibilitate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constată că cererea de recurs formulată de recurenții A., B., C., D. și D. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., și va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva Deciziei nr. 632 din 4 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenții A., B., C., D. și D. împotriva Deciziei nr. 632 din 4 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2020.

GGC - NN