ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2462/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2462/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Obiectul acțiunii

Prin acțiunea înregistrată la data de 08

februarie 2012 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul P.C.C. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâta Agenția Națională de Integritate (denumită în continuare A.N.I.), în

temeiul art. 581 și urm. C. proc. civ., emiterea unei ordonanțe președințiale

prin care:

- să se dispună de

urgență, fără citarea părților, obligarea pârâtei A.N.I. la înlăturarea temporară,

până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ, a

mențiunilor de pe site-ul oficial A.N.I. referitoare la starea de

incompatibilitate a reclamantului P.C.C., publicate la adresa de internet http://www...;

- să fie obligată

pârâta A.N.I. la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de acest

demers.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, în urma controlului efectuat de A.N.I. cu

privire la persoana sa, în calitatea acestuia de consilier general în Consiliul

General al Municipiului București, prin Actul de constatare din 26 octombrie 2009,

pârâta a constatat o așa-zisă stare de incompatibilitate.

Ulterior, Legea nr. 144/2007,

în temeiul căreia a fost emis actul de constatare a incompatibilității, a fost

declarată neconstituțională în cea mai mare parte, întrucât, prin Decizia nr. 415/2010,

Curtea Constituțională a reținut ca fiind neconstituționale dispozițiile

Capitolului I „Dispoziții generale

”

(art. 1-9), ale art. 11 lit. e), f) și g),

ale art. 12 alin. (2), ale art. 13, ale art. 14 lit. c), d), e) și f), ale art.

17, ale art. 38 alin. (2) lit. f), g) și h), ale art. 42 alin. (2), (3) și (4),

ale Capitolului VI (art. 45-50) și ale art. 57 din lege.

Ignorând modificările

legislative și lipsirea de orice efecte a Legii nr. 144/2007, pârâta A.N.I. a

publicat pe site-ul oficial mențiunea privind starea de incompatibilitate a

reclamantului.

Pentru remedierea

situației, la data de 04 octombrie 2011, reclamantul a înaintat A.N.I. o

solicitare scrisă de a radia mențiunile respective de pe site-ul propriu,

solicitare care a rămas fără răspuns.

La 10 noiembrie 2011,

reclamantul a formulat acțiune în contencios administrativ, care a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, și a format obiectul Dosarului nr. 9713/2/2011.

A arătat reclamantul

că este admisibilă de principiu procedura ordonanței președințiale, întrucât

starea de fapt nu se circumscrie dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004

privind suspendarea actului administrativ unilateral și nu există motive pentru

care procedura să fie considerată incompatibilă cu procedura contenciosului

administrativ în situația în care, aceasta nu are ca obiect suspendarea unui

act administrativ, ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea

unei obligații vremelnice în sarcina unei părți, până la dezlegarea fondului

cauzei.

Susține reclamantul

că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ. referitoare

la: (I) caracterul vremelnic al măsurii, întrucât radierea mențiunilor urmează

a se dispune până la soluționarea irevocabilă a litigiului având ca obiect

radierea definitivă a mențiunii operate în mod unilateral de A.N.I.; (II)

urgența măsurii, care este determinată de faptul că publicarea pe site a unor

stări de fapt necorespunzătoare realității produce reclamantului în mod direct

și continuu însemnate prejudicii materiale și morale, afectând drepturile

fundamentale ale acestuia, între care dreptul de a fi ales; (III) producerea

unei pagube, care nu s-ar putea recupera prin întârziere, constând în

îngrădirea dreptului reclamantului de a fi ales în organele administrației

publice locale cu ocazia alegerilor din iunie 2012, din cauza mențiunilor

publicate de A.N.I.

instanțe

Prin sentința civilă nr.

1051 din 15 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamant,

având ca obiect ordonanță președințială, ca nefondată.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut următoarele:

Prin acțiune,

reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ ca, pe calea

procedurii ordonanței președințiale prevăzute de art. 581 C. proc. civ., să

oblige pârâta să înlăture temporar, mențiunile de pe site-ul oficial A.N.I.

referitoare la starea sa de incompatibilitate, până la soluționarea irevocabilă

a acțiunii ce are ca obiect radierea definitivă a acestor mențiuni și care

formează obiectul Dosarului nr. 9713/2/2011, considerând nejustificat refuzul

pârâtei de a efectua această operațiune solicitată prin notificarea din 04

octombrie 2011 și la care nu a primit nici un răspuns.

Curtea de apel a

apreciat că dispozițiile art. 581 C. proc. civ. sunt compatibile cu specificul

raporturilor de drept administrativ din prezenta cauză, motiv pentru care a

considerat admisibilă cererea reclamantului având ca obiect ordonanță

președințială.

În ceea ce privește

condițiile prevăzute de art. 581 C. proc. civ., Curtea de apel a reținut că,

pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, trebuie să fie

îndeplinite următoarele condiții: urgența măsurii, caracterul vremelnic al

măsurii și neprejudecarea fondului cauzei.

A apreciat instanța

că măsura solicitată are un caracter urgent având în vedere că mențiunile

privind starea de incompatibilitate de pe site-ul A.N.I. îl împiedică pe

reclamant să candideze la alegerile locale ce urmează a fi organizate în luna

iunie 2012, iar măsura solicitată are caracter vremelnic, urmând a se dispune

până la soluționarea fondului litigiului ce formează obiectul Dosarului nr. 9713/2/2011

aflat pe rolul Curții de Apel București.

Din examinarea sumară

a cauzei, Curtea de apel a reținut că înscrierea incompatibilității

reclamantului pe site-ul ANI a avut la bază un act de constatare ce a rămas

definitiv la data de 13 noiembrie   2009, act administrativ care nu a fost

anulat sau revocat, astfel că refuzul pârâtei de a radia mențiunea privind

starea de incompatibilitate a reclamantului, este aparent un refuz justificat.

Totodată, instanța a

avut în vedere că Decizia Curții Constituționale nr. 144/2010 invocată de

reclamant, a fost publicată în M. Of. după rămânerea definitivă a actului de

constatare al stării de incompatibilitate a reclamantului, iar, potrivit art. 147

alin. (4) din Constituție, este general obligatorie și are putere numai pentru

viitor, existând astfel o aparență în sensul că aceasta nu a produs niciun

efect asupra legalității actului de constatare.

exercitată

Împotriva sentinței

civile nr. 1051 din 15 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul P.C.C.,

în temeiul art. 299 și următoarele C. proc. civ., solicitând admiterea

recursului și pe cale de consecință să fie admisă ordonanța președințială așa

cum a fost precizată prin cererea de chemare în judecată.

În motivarea căii de

atac, recurentul-reclamant susține că instanța de fond reține în mod greșit că

refuzul pârâtei A.N.I. de a radia mențiunile existente pe site-ul instituției

are o aparență de legalitate, deoarece aparența de legalitate nu poate opera în

privința unor mențiuni ce încalcă legea fundamentală, doar pentru că emană de

la o autoritate publică.

În acest sens arată

că Legea nr. 144/2007 privind A.N.I. a fost declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 a Curții Constituționale și începând cu

data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei de neconstituționalitate, respectiv

05 mai 2010, legea a fost lipsită de orice efecte juridice, astfel că

publicarea pretinsei incompatibilități a reclamantului la mai bine de un an

distanță nu are nici un temei legal și nici aparență de legalitate.

Recurentul-reclamant

critică hotărârea pentru greșită interpretarea art. 147 alin. (4) din

Constituție, în care s-a reținut că deciziile Curții Constituționale s-ar

aplica exclusiv pentru viitor.

4.Procedura derulată

în recurs.

Prin Încheierea de

ședință din 6 aprilie a fost admisă cererea de preschimbare a primului termen

de soluționare prin repartizare aleatorie potrivit prevederilor art. 153 alin. (3)

C. proc. civ.

În temeiul art. 305 C.

proc. civ. la dosar s-a depus certificatul de grefă referitor la soluția

pronunțată în Dosarul nr. 9713/2/2011.

Intimatul A.N.I. a

depus în copie Actul de constatare întocmit de A.N.I. privind pe

P.C.C.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recurentului.

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului,

cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul este fondat pentru argumentele expuse în continuare.

1.Argumentele de fapt

și de drept relevante.

Recurentul-reclamant a

solicitat ca pe calea ordonanței președințiale, de urgență să se dispună obligarea

pârâtei A.N.I. la înlăturarea temporară, până la soluționarea pe fond a

acțiunii în contencios administrativ, a mențiunilor de pe site-ul oficial A.N.I.

referitoare la starea de incompatibilitate a reclamantului P.C.C., publicate la

adresa de internet http://www...

În acest sens a

motivat că Ordonanța președințială îndeplinește condițiile de admisibilitate

prevăzute de art. 581 alin. (1) C. proc. civ., urgența și caracterul vremelnic

al măsurii. Urgența a fost justificată de aproprierea momentului alegerilor

locale din iunie 2012.

Caracterul vremelnic

al măsurii rezultă din cuprinsul ordonanței pentru că m

ăsura

înlăturării mențiunilor este provizorie și privește numai perioada până la

care

se va soluționa în mod irevocabil dosarul având ca obiect radierea definitivă a

mențiunii

operate

în mod unilateral de A.N.I. pe site-ul oficial www.integritate.eu.

Recurentul-reclamant

a justificat și un interes în promovarea acestei procedurii speciale,

Ordonanța

președințială având în vedere prevenirea unei pagube iminente și

ireversibile prin faptul că, îi este îngrădit

dreptul fundamental al reclamantului de a fi

ales în cadrul autorităților administrației publice locale, prin

imposibilitatea depunerii candidaturii

pentru alegerile locale.

Ce de-a treia

condiție care rezultă din caracterul vremelnic al măsurii este că instanța să

nu cerceteze fondul dreptului.

Conform art. 581 alin.

(3) teza I C. proc. civ., ordonanța poate fi dată, chiar atunci când există

judecata asupra fondului.

Fiind îndeplinite

condițiile de admisibilitate, instanța examinează dacă aparența dreptului este

în favoarea sau nu a reclamantului.

În speță intimata A.N.I.

a fost obligată la radierea mențiunilor de pe site-ul oficial pe fond în

acțiunea de contencios administrativ.

Astfel prin sentința

civilă nr. 2812 din 27 aprilie 2012 Curtea de Apel București admite în parte

acțiunea formulată de reclamantul

P.C.C. și obligă pârâta A.N.I. să elimine

mențiunea referitoare la reclamant din fereastra „Incompatibilității definitive

- Interdicție 3 ani” de pe site-ul oficial al acesteia www.integritate.eu.

Sentința nu are

caracter irevocabil dar vine în sprijinul susținerilor recurentului-reclamant

cu privire la aparența de nelegalitate a publicării mențiunilor de către

intimată.

La aceasta se adaugă

argumentele prezentate de recurentul-reclamant privind caracterul neclar al

reglementărilor din Legea nr. 144/2007, în vigoare la momentul de referință în

care prevede (art. 45 alin. (2)) că „acțiunea în constatarea nulității absolute

a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor

legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana

în cauză nu mai deține acea funcție, pentru că în art. 47 din lege să se arate

că” interdicția se dispune, la solicitarea Agenției, de către instanța

competentă prevăzută la art. 46 alin. (1), ca sancțiune complementară, în cazul

confiscării unei părți din averea dobândită sau a unui bun determinat ori în

cazul conflictelor de interese”.

În acest sens,

recurentul - reclamant susține că sancțiunea complementară constând în

interdicția de a ocupa funcții publice nu era prevăzută de lege în cazul

constatării incompatibilității, ci numai a confiscării averii sau a constatării

conflictului de interese.

Totodată prevederile

referitoare la incompatibilități din Legea nr. 144/2007 au fost declarate

neconstituționale și toate actele efectuate în baza acestor prevederi sunt în

afara ordinii de drept constituționale, fiind lipsite de efecte juridice.

Conchizând Înalta

curte reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale

ordonanței președințiale astfel cum sunt reglementate prin art. 581 C. proc.

civ.

2.Temeiul legal al

soluției pronunțate în recurs.

Având în vedere

considerentele expuse la pct. II din decizie, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3)

C. proc. civ. cu referire la art. 582 C. proc. civ., se va admite recursul de

față, modificându-se sentința în sensul admiterii cererii de ordonanță

președințială astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de P.C.C. împotriva sentinței civile nr. 1051 din 15 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată în sensul că admite cererea de ordonanță președințială formulată de

reclamantul P.C.C. și obligă pârâta A.N.I. să înlăture temporar, până la

soluționarea acțiunii în contencios administrativ, a mențiunilor de pe site-ul

oficial al A.N.I. referitoare la starea de incompatibilitate a reclamantului,

publicate la adresa de internet http://www...

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2012.