ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 574/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul S.S.M. a chemat în judecată pe pârâta R.A.D.E.T., solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în București, str. Barbu Văcărescu nr. XY, sector 2, în suprafață de 38930,28 m.p. și lotul situat în București, str. Barbu Văcărescu nr. X, sector 2, în suprafață de 7000 m.p, precum și la plata unei despăgubiri echivalente cu contravaloarea lipsei de folosință a bunului începând cu data dobândirii imobilului și până la data eliberării efective a acestuia, în cuantum de 3.760.611 lei. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxe de timbru judiciar și onorariu de avocat.

La data de 26 noiembrie 2008, M. București, prin P.G., a depus la dosarul cauzei a o cerere de intervenție în favoarea pârâtei, prin care a arătat că intervenientul accesoriu susține apărările pârâtei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cerere ce a fost încuviințată, în principiu, de instanța de judecată. Prin sentința civilă nr. 298 din 04 martie 2009, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis cererea formulată de reclamantul S.S.M.; a obligat pârâta R.A.D.E.T. să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul în suprafață totală de 45930,28 m.p., format din lotul I situat în București, str. Barbu Văcărescu nr. XY în suprafață de 38930,28 m.p.

și lotul situat în București, str. Barbu Văcărescu nr. X, sector 2, în suprafață de 7000 m.p. De asemenea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.760.611 lei, cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în litigiu. Prin decizia civilă nr. 159/ A din 2 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de pârâta R.A.D.E.T. și intervenientul-accesoriu M. București, prin primarul general. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta R.A.D.E.T., criticând-o pentru nelegalitate. Recursul va fi anulat, ca netimbrat, pentru următoarele considerente: Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală sub nr. 6153/2/2009.

Deși legal citată pentru termenul din 27 ianuarie 2011 cu mențiunea că este obligată să plătească taxa judiciară de timbru în valoare 2.396 lei noi și timbru judiciar în valoare de 5 lei noi, întrucât taxele de timbru nu au fost plătite în momentul înregistrării recursului, recurenta-pârâtă nu și-a îndeplinit această obligație legală. Mai mult, în ședința publică din 27 ianuarie 2011, recurenta-pârâtă, prin apărătorul ales, a arătat că nu mai înțelege să achite taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, solicitând anularea recursului ca netimbrat. Sancțiunea neîndeplinirii acestei obligații legale de către recurenta-pârâtă constă în anulare recursului, ca netimbrat, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.U.G.

nr. 32/1995, astfel că instanța urmează a dispune asupra acestuia, în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta R.A.D.E.T. București împotriva deciziei nr. 159/ A din 2 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2011.