ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4673/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, reclamantul A. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Covasna (IPJ), Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) a solicitat anularea Deciziei nr. 33034/26.06.2018 prin care s-a procedat la retragerea autorizației de acces la informații clasificate secrete de stat nivel Secret, seria x nr. x din 07.08.2017; anularea Dispoziției Șefului Inspectoratului nr. 14423/26.06.2018, prin care, cu data de 26.06.2018, a fost pus la dispoziția unității până la clarificarea situației sale, dar nu mai mult de 6 luni; anularea Deciziei nr. 33075/11.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă; anularea Deciziei nr. 11399/17.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, anularea Adresei nr. x din 21 iunie 2018 emisă de Direcția Generală de Protecție Internă și a Deciziei nr. x/03.08.2018 emisă de Direcția Generală de Protecție Internă prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, anularea adresei nr. x din 31 mai 2018 prin care ORNISS a avizat negativ accesul la informații clasificate secrete de stat și a dispus revocarea deciziei de avizare pozitivă în baza căreia a fost eliberată autorizația de acces la informații clasificate pentru reclamant începând cu data de 31.05.2018 și a Deciziei nr. 16447/27.07.2018 emisă de ORNISS prin care s-a respins plângerea sa prealabilă.

Prin Sentința nr. 4/04.01.2019 a Tribunalului Covasna, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii având ca obiect "litigii privind funcționari publici" formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Covasna, Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, în favoarea Tribunalului Brașov

Prin Sentința nr. 562/CA/22.05.2019, Tribunalul Brașov a admis excepția de necompetență materială, a dispus disjungerea cererii având ca obiect "anulare act administrativ" din Dosarul nr. x/2018 și formarea prezentului dosar, cu număr de înregistrare x/62/2019, fiind declinată competența de soluționare către Curtea de Apel Brașov.

S-a reținut că cererile deduse judecății sunt cererile având ca obiect anularea Adresei nr. x din 21 iunie 2018 (emisă de Direcția Generală de Protecție Internă), a Deciziei nr. x/03.08.2018(emisă de Direcția Generală de Protecție Internă prin care s-a respins plângerea sa prealabilă), a Adresei nr. x din 31 mai 2018 (prin care ORNISS a avizat negativ accesul la informații clasificate secrete de stat și a dispus revocarea deciziei de avizare pozitivă în baza căreia a fost eliberată autorizația de acces la informații clasificate pentru reclamant începând cu data de 31.05.2018) și a Deciziei nr. 16447/27.07.2018 emisă de ORNISS prin care s-a respins plângerea sa prealabilă.

Cererile de anulare a Deciziei nr. 33034/26.06.2018 prin care s-a procedat la retragerea autorizației de acces la informații clasificate secrete de stat nivel Secret, seria x nr. x din 07.08.2017; de anulare a Dispoziției Șefului Inspectoratului nr. 14423/26.06.2018, prin care, cu data de 26.06.2018, a fost pus la dispoziția unității până la clarificarea situației sale, dar nu mai mult de 6 luni; de anulare a Deciziei nr. 33075/11.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă; de anulare a Deciziei nr. 11399/17.07.2018 emisă de IPJ Covasna prin care s-a respins plângerea sa prealabilă, au rămas în dosarul inițial, competența fiind declinată la Curtea de Apel Brașov prin sentința nr. 562/CA/22.05.2019 a Tribunalului Brașov.

Curtea de Apel Brașov, prin Sentința civilă nr. 78/2019, a declinat competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Covasna, reținând că actele administrative a căror anulare o solicită reclamantul în prezenta cauză au fost emise în cadrul raporturilor de serviciu ale acestuia, având în vedere că, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 3 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 585/2002, autorizația de acces la informații clasificate este eliberată în exercitarea atribuțiilor profesionale ale posesorului acesteia, în baza acestei autorizații titularul său având acces la informații secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesității de a cunoaște, iar "necesitatea de a cunoaște" reprezintă principiul conform căruia accesul la informații clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informații sau să aibă acces la acestea.

Curtea de apel a reținut în esență că autorizația emisă de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat a fost eliberată reclamantului în considerarea calității sale de funcționar public cu statut special, angajat într-o direcție (structură) specială din cadrul M.A.I., că această autorizație este strict legată de raporturile de serviciu ale reclamantului, de vreme ce în urma revocării avizului privind accesul la informații clasificate secret de stat, acesta a fost pus la dispoziția unității până la clarificarea situației sale, dar nu mai mult de 6 luni și că, astfel, revocarea acestei autorizații este o măsură ce ține de raportul de serviciu al funcționarului public, întrucât acestuia i se schimbă funcția, salarizarea și, eventual, locul de muncă. Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în raport cu dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și nu în raport cu dispozițiile legii generale, respectiv Legea nr. 554/2004.

Hotărârea celei de-a doua instanțe

Prin Sentința nr. 968 din 13 septembrie 2019, Tribunalul Covasna a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Covasna, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că prin acțiunea formulată, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcția Generală de Protecție Internă și de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, care sunt instituții publice cu autoritate la nivel național conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 și art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016

Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că, în prezenta cauză, reclamantul contestă acte administrative emise de Direcția Generală de Protecție Internă și de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, care sunt instituții publice cu autoritate la nivel național, conform art. 1 din O.U.G. nr. 153/2002 și art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2016.

Este adevărat că problema principală a reclamantului a cărei rezolvare o solicită prin intermediul instanței de judecată este cea de punere la dispoziție și pierderea salariului, problemă care vizează raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special - polițist - în contradictoriu cu IPJ Covasna, însă în urma disjungerii, acest litigiu face obiectul unui alt dosar, respectiv cel cu nr. x/2018.

În cauza ce face obiectul prezentului dosar, actele a căror nulitate o solicită reclamantul, sunt emise de către două autorități centrale care au calitatea de pârâți în cauză, anume Direcția Generală de Protecție Internă și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

În acest context, se reține că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Prin urmare, competența de soluționare aparține Curții de Apel Brașov, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind aplicabilă teza referitoare la acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Direcția Generală de Protecție Internă, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - OB