ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1794/2019

Asupra conflictului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 15 mai 2019, A. a formulat, în contradictoriu cu B., contestație la executare, prin care a solicitat anularea și încetarea executării însăși, în baza art. 704 C. proc. civ. anularea actelor emise în Dosarul execuțional nr. x/2018 aflat pe rolul BEJ C.; anularea Încheierii de încuviințare a executării silite nr. 112 din 8 ianuarie 2019 pronunțată de Judecătoria Ploiești în Dosarul nr. x/2018; suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, în temeiul art. 719 alin. (1) C. proc. civ. și suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite, în temeiul art. 719 alin. (7) C. proc. civ.

2.1. Prin Sentința nr. 3609 din 23 mai 2019, Judecătoria sectorului 6 București, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

S-a constatat, în esență, prin prisma art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că pentru stabilirea competenței, în cauză prezintă relevanță domiciliul debitoarei, iar nu reședința acesteia.

Instanța a avut în vedere că la data introducerii cererii la organul de executare silită, debitoarea A. avea domiciliul în satul Poienarii Burchii, la fel ca în prezent, astfel încât instanța competentă teritorial să soluționeze contestația la executare este Judecătoria Ploiești.

2.2. Prin Încheierea civilă nr. 1459 din 11 iulie 2019, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de contestatoare. A declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație la executare - suspendare executare silită, în favoarea Judecătoriei sectorului 6 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A suspendat judecarea cererii până la soluționarea conflictului. A înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Având în vedere că executarea se efectuează în temeiul unei hotărâri emise de o instanță membru al Uniunii Europene, în speță Franța, precum și obiectul hotărârii străine, s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile Regulamentului nr. 2201/2003 în materie matrimonială și a răspunderii părintești.

Față de dispoziția cuprinsă la art. 47 din menționatul Regulament, instanța a constatat că nu sunt reglementări speciale în privința executării propriu-zise, făcându-se trimitere la procedura de executare reglementată de prevederile legislației statului în care se pune în executare hotărârea.

S-a reținut, în consecință, incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prin prisma cărora s-a observat că debitoarea are domiciliul legal, potrivit cărții de identitate, în comuna Poienarii Burchii, sat Poienarii Burchii nr. 369, județul Prahova, însă are reședința declarată în București, pentru perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019.

Ca atare, raportat la domiciliul de fapt al debitoarei, s-a apreciat că aparține Judecătoriei sectorului 6 București competența soluționării contestației la executare.

II. Considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie o contestație la executare formulată în temeiul art. 712 și următ. C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile Regulamentului nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești al Consiliului Europei.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația se introduce la instanța de executare, care este reglementată prin dispozițiile art. 651 din cod.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței, respectiv în funcție de domiciliul legal sau în fapt al debitoarei.

Este de remarcat că art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Ca atare, împrejurarea potrivit căreia debitorul locuiește în fapt, în prezent, în București, nu poate aduce schimbări în stabilirea instanței competente teritorial a soluționa cauza, în raport de prevederile articolului menționat, care fac referire la domiciliul debitorului.

Relevante în cauză, în sprijinul necesității asigurării unei stabilități și previzibilități a instanței de executare, sunt și dispozițiile cuprinse în alin. (2) al art. 651 C. proc. civ., potrivit cărora schimbarea domiciliului debitorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.

Or, în speță, conform copiei cărții de identitate aflate la dosarului Judecătoriei sectorului 6 București, domiciliul debitoarei A. este județul Prahova, sat Poienarii Burchii (comuna Poienarii Burchii) nr. 369.

Dacă în litigiile de drept comun, determinarea competenței teritoriale nu se face în mod obligatoriu în funcție de domiciliul legal al părții (cel din evidența informatizată a persoanelor), primând interesul găsirii persoanei și informării acesteia asupra existenței procesului ori asupra actelor de procedură ce i se opun, în litigiile de executare silită, instituirea regulilor de competență are în vedere necesitatea asigurării unei stabilități a instanței de executare, ca fiind cea de la domiciliul legal al debitorului, iar nu de la locuințele secundare ale acestuia.

În condițiile în care, instanța de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluționează toate contestațiile și incidentele privitoare la executare, se accentuează necesitatea stabilității și predictibilității determinării acestei instanțe, care nu poate fi în mod aleatoriu schimbată în funcție de domiciliile de fapt ale debitorului.

Față de toate cele de mai sus și cum, în cauză, debitoarea are domiciliul în județul Ploiești, în circumscripția Judecătoriei Ploiești, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2019.

GGC - NN