ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1236/2019

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată la data de 28 ianuarie 2019 pe rolul Judecătoriei Galați, BEJ A. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 13776 din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 4 București pronunțată în Dosarul nr. x/2018.

În drept, a invocat dispozițiile art. 666 și 652 C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 178 din 14 februarie 2019 Judecătoria Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

A reținut, de asemenea că debitorul B. are sediul ales în București, Splaiul Unirii nr. x, iar potrivit dispozițiilor H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, cu modificările ulterioare, acesta se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 București a pronunțat Sentința civilă nr. 2343 din 8 martie 2019 prin care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că la data înregistrării cererii de încuviințare executare silită sediul debitorului era în Luxembourg, iar sediul ales al acestuia se află în București sector 3.

Prin urmare, având în vedere că sediul legal al debitorului nu se află în România, în cauză devin incidente dispozițiile art. 651 alin. (1), teza II, C. proc. civ. - competența instanței de executare se stabilește raportat la domiciliul creditorului.

Cu privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. - instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului.

Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că la data înregistrării cererii de încuviințare executare silită sediul debitorului era în Luxembourg, astfel încât în cauză devin incidente dispozițiile art. 651 alin. (1), teza II C. proc. civ., competența instanței de executare stabilindu-se în raport de domiciliul creditoarei D. care este în Galați.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii privind încuviințarea executării silite în favoarea Judecătoriei Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.

GGC - CP