ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: La 26 martie 2012 Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, prin judecătorul delegat, invocând existența unor neconcordanțe între Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007, a Judecătoriei Sectorului 2 București și MEPI nr. 1160/2007, emis în baza aceleiași sentințe, a formulat, din oficiu, contestație la executare cu privire la pedeapsa de 21 ani, 4 luni și 10 zile, aplicată condamnatului C.V.. În motivarea în fapt a cererii, în esență, s-a arătat că, prin Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007, pronunțată în Dosarul penal nr. 17964/200/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin neapelare la data de 26 aprilie 2007, C.V.

a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 21 ani, 4 luni și 10 zile (pedeapsă rezultată în urma contopirii), iar la 26 aprilie 2007 a fost emis MEPI nr. 1160/2007 al acestei instanței, din care s-au dedus perioadele de la 20 aprilie 1996 la 25 aprilie 1996, de la 20 mai 1998 la 22 octombrie 1998 (data evadării) și de la 30 iunie 2004 la zi. S-a mai arătat că, prin Adresa nr. L79875/PCAG din 13 martie 2012 a A.N.P., directorul Penitenciarului Colibași a solicitat instanței de executare să precizeze care este perioada de timp ce s-a dedus din pedeapsa de 21 ani, 4 luni și 10 zile aplicată condamnatului prin Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007 a Judecătoriei Sectorului 2 București, față de împrejurarea că în cuprinsul acesteia nu s-ar face nicio mențiune, iar în MEPI nr. 1160/2007 se deduc perioadele arătate.

În drept au fost invocate prev. art. 419 raportat la art. 361 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Contestației la executare i-au fost anexate Adresa nr. L79875/PCAG din 13 martie 2012 a ANP, MEPI nr. 1160/2007, emis de Judecătoria Sectorului 2, Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007 a Judecătoriei Sectorului 2 București, cu referat corespunzător privind modalitatea și data rămânerii definitive și situația executării pedepsei, și dosarul de fond nr. 17964/200/2006 al acestei instanțe. Ca urmare a dispoziției instanței, la dosar au fost comunicate fișa de cazier judiciar a condamnatului C.V.

și Sentințele penale nr. 1386 din 11 aprilie 2005 a Judecătoriei Sectorului 5 București, nr. 1249 din 12 septembrie 2005 a Judecătoriei Sectorului 3 București, nr. 681 din 17 decembrie 1999 a Tribunalului București, secția I penală, nr. 467 din 23 septembrie 1999 a Tribunalului București, secția I penală și nr. 397 din 23 mai 2011 a Judecătoriei Sectorului 3 București, secția penală. La termenul de judecată din 31 iulie 2012, instanța, din oficiu, a recalificat cererea dedusă judecății, ca fiind, de fapt, o cerere de contopire a pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, întrucât infracțiunile pentru comiterea cărora condamnatul C.V.

a fost condamnat prin Sentința penală nr. 397 din 23 mai 2011 a Judecătoriei Sector 3 București, secția penală, în baza căreia a fost emis MEPI nr. 826/2011, sunt concurente cu infracțiunile pentru comiterea cărora acesta a fost condamnat prin Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007 a Judecătoriei Sector 2 București (sentință prin care au fost contopite pedepsele aplicate prin Sentințele penale nr. 1386 din 11 aprilie 2005 a Judecătoriei sector 5 București, nr. 1249 din 12 septembrie 2005 a Judecătoriei sector 3 București, nr. 681 din 17 decembrie 1999 a Tribunalului București, secția I penală, nr. 467 din 23 septembrie 1999 a Tribunalului București, secția I penală) în temeiul art. 449 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen. În raport cu calificarea dată cererii, din oficiu, în temeiul art. 42, raportat la art. 449 alin. (2), teza a II-a C. proc. pen., instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București. Astfel, prin Sentința penală nr. 660 din 31 iulie 2012, Judecătoria Sectorului 2 București, secția penală, în temeiul art. 42, raportat la art. 449 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., și-a declinat competența de soluționare a cererii, având ca obiect contopire a pedepselor, privind pe petentul - condamnat C.V. (cetățean român, studii medii, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, recidivist postcondamnatoriu), în favoarea Judecătoriei Pitești, secția penală.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus ca cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului, iar în temeiul art. 189 C. proc. pen., s-a dispus ca, onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu să fie plătit din fondurile Ministerului Justiție. S-a reținut că, în prezent, ca urmare a celor două condamnări pentru infracțiuni concurente, ce impun contopirea pedepselor și emiterea unui singur MEPI, condamnatul C.V. este deținut în Penitenciarul Colibași, pe raza de competență teritorială a Judecătoriei Pitești și că, potrivit art. 449 alin. (2) teza a II-a C. proc.

pen., "Instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care cel condamnat se află în stare de deținere ori în executarea unei pedepse la locul de muncă, instanța corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere". Judecătoria Pitești, secția penală, prin Sentința penală nr. 4156 din 23 noiembrie 2012, în baza art. 42, art. 460 - 461 lit. c) C. proc. pen., și-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul C.V. în favoarea Judecătoriei Sector 2 București. Totodată, constatând, în baza art. 43 C. proc. pen., că s-a ivit conflictul negativ de competență a sesizat și trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

S-a dispus ca, în baza art. 192 C. proc. pen., cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu să fi plătit din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că petentul se află în executarea unei pedepse rezultante de 21 ani 4 luni și 10 zile închisoare, pentru care Judecătoria Sectorului 2 București a emis MEPI nr. 1160/2007 și din care s-au dedus perioadele 20 aprilie 1996 - 25 aprilie 1996, 25 august 1998 - 22 octombrie 1998 (data evadării) și de la data de 30 iunie 2004 la zi. Directorul PNT Colibași a solicitat instanței de executare, adică Judecătoriei Sectorului 2 București, să precizeze în concret ce perioadă trebuie să i se deducă, condamnatului, din pedeapsa aplicată, deoarece prin sentința mai sus amintită nu sunt menționate datele de deducere ce sunt prevăzute în MEPI.

La termenul de judecată din data de 23 noiembrie 2012, instanța a luat act de faptul că obiectul cererii este contestație la executare și nu contopire a executării pedepselor, apreciind că, în mod greșit, Judecătoria Sector 2 București a modificat obiectul cererii. Astfel, s-a apreciat că există situația în care competența teritorială a instanței care soluționează cererea petentei este absolută și se referă la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. S-a reținut că dispozițiile art. 461 alin. (2) teza ultimă C. proc. pen. prevăd că pentru motivul reglementat de art. 460 lit. c) C. proc. pen. instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută este competentă a soluționa cererea și că lămurirea perioadelor de timp ce trebuie deduse din pedeapsa pe care o execută petentul nu poate fi făcută decât de instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

S-a reținut că nicio altă instanță nu poate să modifice, pe calea contestației, aceste perioade de timp, întrucât legiuitorul a prevăzut în mod expres că această instanță este competentă atunci când s-a ivit o nelămurire cu privire la hotărârea sa sau există vreo împiedicare la executare. În această situație, Judecătoria Pitești a constatat că după criteriul teritorial, competența aparține Judecătoriei Sector 2 București, sens în care, potrivit art. 42 C. proc. pen., și-a declinat competența în favoarea acestei din urmă instanțe, pentru ca cererea petentului să fie soluționată în condițiile legii. Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 2 București și Judecătoria Pitești în conformitate cu prevederile art. 43 C. proc.

pen., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 2 București. Din actele dosarului rezultă că prezenta cauză are ca obiect cererea de contestație la executare formulată de judecătorul delegat la Compartimentul Executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 București, conform art. 27 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și al art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cu privire la Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007 a Judecătoriei sector 2 București, privind pe condamnatul C.V., cerere prin care, în esență, se solicită să fie lămurite perioadele de timp care se deduc din pedeapsă având în vedere mandatul de executare a pedepsei închisorii.

Potrivit art. 461 lit. c) C. proc. pen., contestația contra executării hotărârii penale se poate face, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, iar în conformitate cu art. 461 alin. (2) C. proc. pen., în acest caz contestația este de competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută. Cum, în cauză, Sentința penală nr. 382 din 27 martie 2007, cu privire la care există o nelămurire, a fost pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, competența de soluționare a contestației la executare privind pe condamnatul C.V. aparține acestei instanțe. Așa fiind, în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (7) C. proc.

pen., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a contestației la executare privind pe condamnatul C.V. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Stabilește competența de soluționare a contestației la executare privind pe condamnatul C.V. în favoarea Judecătoriei Sector 2 București, instanță căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 aprilie 2013. Procesat de GGC - GV