ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1216/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Carei la data de 07.03.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., Instituția Prefectului Județului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor și Instituția Prefectului Județului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor, solicitând obligarea pârâtului B. la efectuarea formalităților de transcriere de pe numele reclamantului pe numele său a autoturismului marca x, înmatriculat sub nr. x, având nr. de identificare x, obligarea pârâtului C. să efectueze formalitățile de transcriere a aceluiași autoturism, de pe numele pârâtului B. pe numele celui din urmă, obligarea pârâtei Instituția Prefectului Județului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor să efectueze formalitățile de transcriere, în cazul în care pârâtul B. nu își execută obligația în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii și obligarea pârâtei Instituția Prefectului Județului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor să efectueze formalitățile de transcriere, în ipoteza în care pârâtul C. nu își execută obligația în termen de 30 de zile de la data transcrierii pe numele pârâtului B..

Prin sentința civilă nr. 854/20.06.2017, Judecătoria Carei a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamant în contradictoriu cu pârâții B. și Instituția Prefectului Județului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îi privește pe pârâții C. și Instituția Prefectului Județului Satu Mare - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și formarea unui nou dosar, cu termen la data de 26.09.2017.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Carei a reținut că, potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar, în speță, pârâtul B. are domiciliul în județul Cluj.

Dosarul vizând pe pârâții B. și Instituția Prefectului Județului Cluj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 28.06.2017.

Prin sentința civilă nr. 5462/13.07.2017, Judecătoria Cluj-Napoca, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, dincolo de faptul că aplicarea regulii generale înscrise la art. 107 C. proc. civ. ar fi atras competența teritorială a Judecătoriei Turda, invocând din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale, Judecătoria Carei a nesocotit dispozițiile art. 130 alin. (3), rap. la art. 129 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Subliniind că, în speță, competența teritorială este una de ordine privată, a conchis că, în măsura în care reclamantul a sesizat o altă instanță decât instanțele competente, doar pârâtul putea invoca excepția necompetenței, nu și instanța din oficiu; or, pârâții nu au înțeles să invoce excepția necompetenței teritoriale a instanței sesizate de reclamant.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reține următoarele:

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

În speță, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată nu atrage incidența unor norme de competență teritorială exclusivă, ci a unora de ordine privată.

Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., "necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe."

Prin urmare, chiar dacă reclamantul a învestit cu soluționarea unei cereri o instanță necompetentă teritorial, atât timp cât în speță nu sunt incidente norme de competență exclusivă, de ordine publică, necompetența teritorială relativă putea fi invocată numai de pârâți, nu și de instanță din oficiu.

Cum, în speță, reclamantul a înțeles să introducă cererea de chemare în judecată la Judecătoria Carei, iar pârâții nu au invocat excepția necompetenței teritoriale în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța sesizată inițial a fost legal învestită cu soluționarea cauzei și a devenit singura competentă.

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei urmează a fi stabilită în favoarea Judecătoriei Carei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2017.