ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 427/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 427/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub număr x/2013 la Tribunalul București, secția a V-a Civilă, după disjungere din dosar nr. x/2012, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții B. și RAAPPS, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, transcris în registrul de transcripțiuni-inscripțiuni al fostului Tribunal Ilfov, secția I-a Civ. Com, cu nr. x/25.03.1949.
La termenul de judecată din data de 20.11.2013, s-a dispus introducerea în cauză a numitei C., în calitate de moștenitoare a pârâtului B..
La termenul de judecată din data de 19.02.2014, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei RAAPPS, care a fost scoasă din cauză.
Tribunalul București, secția a V-a civilă prin sentința civilă nr. 334 din 18.03.2015, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta A., împotriva pârâților Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, C. și B.; a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalului Ilfov, secția I comercială, încheiat între D. și E., în calitate de vânzători și B. în calitate de cumpărător; a respins acțiunea față de pârâții RA APPS și C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că potrivit înscrisului sub semnătură privată intitulat Act de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalul Ilfov, secția I civilă, numiții D. și E., domiciliați în București, în calitate de vânzători, pe de o parte și B., domiciliat în București, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în București, str. x compus din teren de 928 mp și construcții .
S-a reținut că potrivit concluziei expertului semnătura cu numele și prenumele B. de la poziția "Cumpărător" din cuprinsul Actului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată transcris cu nr. x/25.03.1949 în Registrul de transcripțiuni -inscripțiuni al Tribunalului Ilfov, secția I Civilă și Comercială nu a fost executată de persoanele cu numele B., care erau în viață și apți să încheie actul în litigiu, respectiv: B.; B. Dumitra; B..
Instanța de fond a arătat că practica judecătorească s-a pronunțat în sensul că principala relevanță a semnării unui înscris sub semnătură privată este cea a exprimării voinței părții în sensul încheierii actului juridic probat cu acel înscris. Astfel, nesemnarea înscrisului echivalează cu lipsa totală a consimțământului la încheierea actului juridic, care, fiind asimilată lipsei cauzei, atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 948 pct. 4 C. civ. și art. 966 C. civ.
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a admis prezenta acțiune, în sensul că a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare transcris sub număr x/25 martie 1949 la Grefa Tribunalului Ilfov, secția I comercială, încheiat între D. și E., în calitate de vânzători, și B., în calitate de cumpărător; totodată, acțiunea a fost respinsă față de pârâții RA APPS și C., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 86A din 17.02.2016 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca nefondată excepția lipsei de interes a apelantei pârâte, a anulat în parte sentința apelată nr. 334/18.03.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă privind pe apelanta-pârâtă C., în ceea ce privește soluțiile pronunțate în contradictoriu cu pârâții B. și C. și a reținut cauza pentru rejudecare.
În argumentarea acestei soluții instanța de apel a reținut, în esență, ca fiind relevant cine este pârâtul B. chemat în judecată de reclamantă, adică, în primul rând, dacă el este sau nu autorul pârâtei și, în al doilea rând, dacă acțiunea este formulată față de o persoană cu capacitate de folosință sau față de o persoană fără capacitate de folosință.
În consecință, instanța de apel a respins excepția lipsei de interes în declararea apelului, iar sentința a fost anulată în parte (în ceea ce privește soluțiile pe care le-a dispus față de pârâții C. și B. pe excepția de lipsă calitate procesuală pasivă și fond) și a reținut spre rejudecare cauza privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții B. și C..
Prin decizia civilă nr. 415 din 08.06.2016 pronunțată în urma reținerii spre rejudecare a cererii formulată de reclamanta A., Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., a admis în parte cererea reclamantei împotriva pârâtei C., a constatat că contractul de vânzare-cumpărare transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al fostului Tribunal Ilfov, secția I civilă com. sub nr. x/25.03.1949 este lipsit de efecte juridice în privința pârâtei C. și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În argumentarea acestei soluții instanța de apel a reținut, în esență, că nu este posibilă constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare în contradictoriu cu pârâta C., în privința căreia s-a reținut cu putere de lucru judecat că actul în discuție îi este străin.
Posibilitatea de a obține această constatare, reține instanța de apel, nu poate fi concepută decât în contradictoriu cu succesorii în drepturi ai tuturor persoanelor numite B., aflate în viață la data încheierii contractului, dar care, conform adresei nr. x/30.07.2008 emise de CGMB - Direcția Generală de Evidență a Persoanelor erau decedate la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată. Această concluzie se impune deopotrivă în ceea ce privește nulitatea pentru lipsa consimțământului cumpărătorului și nulitatea pentru nevalabilitatea obiectului vânzării. Or, în cauză, persoanele arătate în paragraful anterior nu au fost chemate în calitate de pârâți.
Prin decizia civilă nr. 598 A din 05.10.2016 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca nefondată cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 415/08.06.2016 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie formulată de reclamanta A..
Împotriva deciziilor civile nr. 86 A din 17 februarie 2016; nr. 415A din 08 iunie 2016 și nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, A. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În susținerea cererii de recurs, în ce privește decizia civilă nr. 598 A din 05 octombrie 2016, recurenta a arătat, în esență, că instanța de apel a încălcat prevederile art. 1201 C. civ. atunci când a atribuit efecte complete de autoritate de lucru judecat sentinței nr. 837/01.06.20009, deși această sentință privește un alt act sub semnătură privată (1620/1949 și nu actul x/1949 adus în fața prezentei judecăți), semnat de același B., însă cu alte persoane în calitate de vânzători: G. și H..
De asemenea, susține recurenta, instanța de apel a greșit atunci când a stabilit că cererea de completare trebuie respinsă deoarece acest capăt de cerere (inexistența obiectului vânzării) nu poate fi judecat în contradictoriu cu pârâta C..
Recurenta consideră că instanța de apel a hotărât în mod greșit că acest capăt de cerere ar fi trebuit formulat doar în contradictoriu cu celelalte persoane numite B., scăpând din vedere faptul că aceste persoane nu au semnat actul x/1949.
În ce privește recursul declarat împotriva deciziei nr. 86A/17.02.2016, recurenta a susținut, în esență, că decizia intermediară a încălcat dispozițiile art. 298 raportat la art. 48 alin. (1) și art. 109 alin. (1) C. proc. civ. prin modul în care instanța de apel a respins excepția lipsei de interes a apelantei pârâte C. de a formula apel împotriva sentinței instanței de fond.
Recurenta arată că instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei-pârâte C. și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În aceste condiții, recurenta susține că,în condițiile în care apelanta-pârâtă C. nu are calitate procesuală pasivă (astfel cum a și cerut aceasta instanței să se constate) atunci nici nu are vreun interes care să fie legitim, născut și actual, personal și determinat în a formula apel împotriva sentinței care i-a admis această apărare.
Referitor la decizia cu nr. 415/08.06.2016, recurenta susține, în esență, că decizia a încălcat dispozițiile art. 109 alin. (1) C. proc. civ. cât și prevederile art. 1201 C. civ.
Recurenta susține că instanța de apel face o gravă greșeală, încălcând prevederile art. 1201 C. civ., atunci când atribuie efecte complete de autoritate de lucru judecat sentinței 837/01.06.2009, deși această sentință privește un alt act sub semnătură privată (1620/1949 și nu x/1949 adus în fața prezentei judecăți) semnat de același B. în calitate de cumpărător, însă cu alte persoane în calitate de vânzători: G. și H..
Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei intermediare nr. 86A/17.02.2016 în sensul respingerii apelului ca fiind formulat de o persoană lipsită de interes, modificarea deciziei nr. 415/08.06.2016 și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-pârâtă C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei din apel ca temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de criticile recurentei încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate duce la modificarea sau casarea hotărârii atunci "când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a chemat în judecată pârâții B. și RAAPPS, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, transcris în registrul de transcripțiuni -inscripțiuni al fostului Tribunal Ilfov, secția I-a Civ. Com, cu nr. x/25.03.1949.
La termenul de judecată din data de 20.11.2013, s-a dispus introducerea în cauză a numitei C., în calitate de moștenitoare a pârâtului B..
În raport de precizările aduse de reclamantă cu privire la cadrul procesual în sensul că pârâta C. nu are calitate procesuală activă întrucât B., cel care a semnat actul de vânzare-cumpărare, nu este aceeași persoană cu autorul acestei părți, Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin încheierea din data de 21.05.2014 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. și a dispus scoaterea acestei părți din cauză.
Potrivit jurisprudenței dar și teoriei în materie, orice demers în justiție indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă, trebuie să fie util și să urmărească un profit material sau moral.
Interesul a fost calificat unanim ca fiind o condiție esențială în exercitarea unei acțiuni civile și că acest interes trebuie să fie juridic și legitim, ceea ce înseamnă că el trebuie să fie în concordanță cu legea și regulile de conviețuire socială; să fie născut și actual, adică trebuie să existe atunci când se declanșează demersul procesual, să fie direct și personal, în sensul că folosul urmărit prin demersul procesual să aparțină titularului acestuia.
În situația în care pârâta C. nu mai are calitate procesuală pasivă, aceasta nu este îndreptățită procesual să exercite calea de atac a apelului, întrucât nu justifica un interes care să fie legitim, născut și actual, personal și determinant în demersul procesual.
În speță, nu există un folos practic pe care pârâta C. l-a obținut sau l-ar fi putut obține prin prezenta acțiune și atât timp cât s-a stabilit că nu este moștenitoarea pârâtului B. din prezentul dosar, pârâta este o persoană fizică străină de raportul juridic dedus judecății.
În acest context, Înalta Curte nu va mai analiza celelalte critici formulate de recurentă în memoriul depus la dosar, apreciind că cenzura acestora nu mai este necesară, în raport de admiterea excepției lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul, va modifica decizia civilă nr. 86 A din 17 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în sensul că va admite excepția lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac, va respinge apelul declarat de pârâta C. împotriva sentinței civile nr. 334 din 18.03.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, ca fiind lipsit de interes și va înlătura efectele deciziilor civile nr. 415A din 08 iunie 2016 și nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziilor civile nr. 86 A din 17 februarie 2016; nr. 415A din 08 iunie 2016 și nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Modifică decizia civilă nr. 86 A din 17 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în sensul că:
Admite excepția lipsei de interes a pârâtei C. în promovarea căii de atac.
Respinge apelul declarat de pârâta C. împotriva sentinței civile nr. 334 din 18.03.2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, ca fiind lipsit de interes.
Înlătură efectele deciziilor civile nr. 415A din 08 iunie 2016 și nr. 598 A din 05 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 martie 2017.