ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 224/2020

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția comercială, reclamanta S.C. A. S.A. Hunedoara a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 12.486.574.229 RON, cu titlu de contravaloare produse livrate și neachitate și a sumei de143.510.742 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Tribunalul București, secția comercială prin sentința civilă nr. 12 din 10 ianuarie 2002 a admis acțiunea astfel cum a fost formulată și a obligat pârâta la plata sumei de 12.486.223 RON, cu titlu de preț și a sumei de 149.510.742 RON cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială prin decizia comercială nr. 28A din 25 aprilie 2003, a admis apelul declarat de pârâta S.C. B. S.A., a schimbat, în tot, sentința civilă nr. 12 din 10 ianuarie 2002 a Tribunalului București, secția comercială, în sensul că, pe fond, a respins ca nefondată acțiunea restrânsă și a obligat intimata la plata sumei de 18.186.000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii reclamanta S.C. A. S.A. Hunedoara a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9, 10 C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 3 februarie 2004, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 208/2002 și având în vedere Ordinul nr. 227 din 24 noiembrie 2003 cu privire la supravegherea financiară a societății recurente, a dispus suspendarea judecării recursului până la încheierea contractului de vânzare cumpărare dar nu mai mult de 6 luni de la data instituirii supravegherii financiare, măsură ce a fost menținută prin încheieri succesive.

De asemenea, prin încheierea din data de 26 noiembrie 2004, s-a constatat că intimata-pârâtă S.C. B. S.A. se află în continuare în procedura de dizolvare-lichidare, în conformitate cu Legea nr. 137/2002, iar dosarul nr. x/2003 se află pe rolul Tribunalului București.

Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. a luat în examinare excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei S.C.B. S.A. și a reținut următoarele:

Radierea unei societăți comerciale din registrul comerțului are drept efect încetarea capacității procesuale de folosință și de exercițiu a acesteia și, prin urmare, societatea comercială radiată nu poate avea calitate procesuală, această operațiune având semnificația încetării existenței persoanei juridice.

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată. Capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, reflex pe plan procesual al capacității de folosință.

Când persoana juridică - societate comercială constituită în temeiul Legii nr. 31/1990, republicată - este dizolvată sau radiată, înseamnă că odată cu încetarea ființei persoanei juridice se sfârșește și capacitatea sa de folosință.

În speță, pârâta S.C. B. S.A. ca orice persoană juridică a avut capacitate juridică, a dobândit drepturi și obligații, a participat la circuitul civil, și-a exercitat drepturile săvârșind acte juridice și a dobândit dreptul de a sta în instanță pentru a-și apăra interesele în calitate de intimată-pârâtă.

Aceste drepturi au subzistat până la data de 16.07.2018 când societatea pârâtă a fost radiată din evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului, ca urmare a dispunerii închiderii procedurii falimentului, prin sentința nr. 4016 din 25 iunie 2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a comercială, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 428 din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2003.

Din acest moment menționata societate nu mai beneficiază de capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile și obligațiile, sau altfel spus nu mai subzistă ca subiect de drept și nici nu mai are îndreptățirea legală de a fi parte în proces întrucât este lipsită de capacitate de folosință.

Prin urmare, având în vedere că societatea pârâtă S.C. B. S.A. este în prezent dizolvată și radiată din evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului, lipsindu-i astfel capacitatea de a avea drepturi și obligații în plan procesual, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A., ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A. împotriva deciziei comerciale nr. 28 A din 25 aprilie 2003 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a Comercială ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsită de capacitatea de folosință.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2020.