ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 566/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 566/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 mai 2019 pe rolul Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018/a5, C.I.I. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Compania Națională de Investiții S.A. și D.G.R.F.P. Timișoara - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Hunedoara - Deva, a solicitat să se dispună transferarea în contul de lichidare al debitoarei a sumei de 20.166,83 RON, depusă în cont nr. x deschis la Trezoreria Municipiului Deva, cu titlu de garanție de bună execuție, aferentă contractului de execuție lucrări nr. x din 16.08.2016.
În motivarea cererii, reclamantul C.I.I. A. a arătat că între societatea B. S.R.L., în calitate de executant și Compania Națională de Investiții S.A., în calitate de beneficiar a fost încheiat contractul de lucrări nr. x din 16.08.2016, iar conform prevederilor art. 4.6 din contract, executantul a constituit garanții de bună execuție în cuantum de 5% din prețul contractului.
Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 459/F/2019 din 18 septembrie 2019, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul C.I.I. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII S.A. și D.G.R.F.P. Timișoara - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică Hunedoara - Deva, având ca obiect obligația de a face, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
În argumentarea soluției pronunțate, Tribunalul Hunedoara a reținut incidența dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ., potrivit cărora "Judecătoriile judecă: 1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: … k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, precum și orice alte cereri date prin lege în competența lor".
Au fost evocate prevederile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora "Prezenta lege se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor".
Totodată, tribunalul a notat că potrivit art. 53 alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016 "Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către instanța civilă de drept comun în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante".
S-a arătat că obiectul cererii deduse judecății este reprezentat de transferarea garanției de bună execuție, constituite în temeiul unui contract de achiziții publice - contract administrativ, în contul debitoarei, astfel încât privește executarea unui contract de achiziție publică ceea ce atrage competența instanței civile de drept comun.
Cum contractul în discuție este un contract administrativ, iar partea contractantă este o autoritate publică, s-a conchis în sensul că nu poate fi tratată cauza, din punct de vedere juridic, ca un litigiu între profesioniști și, cum valoarea litigiului este sub 200.000 RON, instanța civilă de drept comun, cu plenitudine de competență este judecătoria de la sediul autorității contractante, respectiv Judecătoria Sectorului 5 București.
La data de 15 octombrie 2019 dosarul a fost înregistrat, sub același număr, pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă.
Prin sentința civilă nr. 8671 din 4 decembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.I.I. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII S.A. și D.G.R.F.P. TIMIȘOARA - ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ HUNEDOARA - DEVA, în favoarea Tribunalului Hunedoara; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea regulatorului de competență.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că, în speță, este vorba despre operațiuni ce se derulează în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014, căreia îi este supusă reclamanta, societate aflată în procedura de insolvență.
S-a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 85/2016 și art. 75 alin. (7) teza finală din Legea 85/2014, legi speciale care reglementează competențele judecătorului sindic în cadrul procedurii insolvenței.
Astfel, s-a concluzionat că este vorba despre o operațiune care privește societatea supusă legii insolvenței și că toate aceste operațiuni sunt de competența judecătorului sindic.
Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că legea aplicabilă în speță este una specială, în raport de prevederile Legii nr. 101/2016, dată fiind situația financiară a reclamantei, indiferent de faptul că suma de bani provine dintr-un contract administrativ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 ianuarie 2020.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, pentru următoarele considerente:
În speță, reclamantul C.I.I. A., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. B. S.R.L. a dedus judecății o cerere, prin care a solicitat transferarea în contul debitoarei a garanției de bună execuție, constituite în temeiul unui contract de achiziții publice, contract administrativ, astfel încât devin incidente dispozițiile art. 53 alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora "Procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către instanța civilă de drept comun în circumscripția căreia se află sediul autorității contractante".
Cum valoarea litigiului este de 20.166,83 RON, sumă ce se solicită a fi transferată în contul de lichidare al debitoarei S.C. B. S.R.L., iar sediul autorității contractante COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII S.A. se află în sectorul 5 al Municipiului București, în temeiul art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., raportat la art. 53 alin. (1
1
) din Legea nr. 101/2016, instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2020.