ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2007

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința

civilă nr. 315 din 1 iulie 2007, a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de V.R.,

în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, având ca obiect anularea

hotărârii nr. 20395 din 9 august 2006 emisă de pârâtă și recunoașterea

calității de beneficiară a Legii 189/2000.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 7 alin. (4) din O.G. nr.

105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, reclamanta avea

posibilitatea să conteste hotărârea emisă de pârâtă într-un termen de 30 de

zile, calculat de la data la care i-a fost comunicată, această dată fiind, în

speță, 27 septembrie 2006, potrivit borderourilor depuse, ca probă, în dosar.

A mai reținut

instanța că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 care

reglementează un termen de 6 luni de la comunicare, pentru sesizarea instanței

de contencios administrativ, atâta vreme cât, prin lege specială, se prevede un

termen derogatoriu de 30 de zile.

Î

n sprijinul acestei soluții instanța a făcut

trimitere la Decizia XXXII din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, prin care s-a statuat

că hotărârile emise de Comisia pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 pot fi

contestate în fata instanței de contencios administrativ într-un interval de 30

de zile de la comunicare.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamanta V.R. susținând că, în

mod greșit, instanța de fond a reținut obligativitatea termenului de 30 de

zile, de la comunicare, pentru contestarea hotărârilor emise în baza Legii

189/2000, întrucât Legea

29/1990, prin care acest termen era

reglementat, a fost abrogată, iar noua lege a contenciosului administrativ nr.

554/2004 prevede că termenul de contestare este de 6 luni de la comunicare.

Recursul este

nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.

Potrivit

dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Legea 189/2000, hotărârile emise de Comisia

pentru aplicarea acestei legi, pot fi contestate într-un termen de 30 de zile,

calculat de la data comunicării actului administrativ.

Pe cale de

consecință, legea specială fiind derogatorie de la dreptul comun, reprezentat

în materia contenciosului administrativ de Legea 554/2004, în speță nu sunt

aplicabile dispozițiile acestui din urmă act normativ în ceea ce privește

posibilitatea de contestare, într-un termen de 6 luni, a actelor

administrative.

În acest sens se

impune precizarea că trimiterea ce se face în art. 7 alin. (4), la legea

contenciosului administrativ, vizează procedura aplicabilă cu ocazia

contestării și nu termenul în care actul poate fi contestat, acest termen fiind

cel din lege specială, respectiv Legea 189/2000.

De altfel, așa cum

s-a arătat și în sentința atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a

pronunțat în acest sens prin Decizia XXXII din 16 aprilie 2007 dată de Secțiile

Unite într-un recurs în interesul legii, iar potrivit art. 329 alin. (3) C.

proc. civ., dezlegarea dată problemelor e drept printr-o asemenea decizie este

obligatorie pentru instanțe.

Față de aceste

considerente, constatând că, potrivit art. 304 și art. 304

1

nu

există motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond, Curtea va

respinge ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de V.R. împotriva sentinței civile nr. 315 din 1 iunie 2007 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 octombrie 2007.