ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4155/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 315 din 1 iulie 2007, a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de V.R., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, având ca obiect anularea hotărârii nr. 20395 din 9 august 2006 emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii 189/2000. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, reclamanta avea posibilitatea să conteste hotărârea emisă de pârâtă într-un termen de 30 de zile, calculat de la data la care i-a fost comunicată, această dată fiind, în speță, 27 septembrie 2006, potrivit borderourilor depuse, ca probă, în dosar.

A mai reținut instanța că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 care reglementează un termen de 6 luni de la comunicare, pentru sesizarea instanței de contencios administrativ, atâta vreme cât, prin lege specială, se prevede un termen derogatoriu de 30 de zile. Î n sprijinul acestei soluții instanța a făcut trimitere la Decizia XXXII din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că hotărârile emise de Comisia pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 pot fi contestate în fata instanței de contencios administrativ într-un interval de 30 de zile de la comunicare. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamanta V.R.

susținând că, în mod greșit, instanța de fond a reținut obligativitatea termenului de 30 de zile, de la comunicare, pentru contestarea hotărârilor emise în baza Legii 189/2000, întrucât Legea 29/1990, prin care acest termen era reglementat, a fost abrogată, iar noua lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede că termenul de contestare este de 6 luni de la comunicare. Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (3) din Legea 189/2000, hotărârile emise de Comisia pentru aplicarea acestei legi, pot fi contestate într-un termen de 30 de zile, calculat de la data comunicării actului administrativ.

Pe cale de consecință, legea specială fiind derogatorie de la dreptul comun, reprezentat în materia contenciosului administrativ de Legea 554/2004, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile acestui din urmă act normativ în ceea ce privește posibilitatea de contestare, într-un termen de 6 luni, a actelor administrative. În acest sens se impune precizarea că trimiterea ce se face în art. 7 alin. (4), la legea contenciosului administrativ, vizează procedura aplicabilă cu ocazia contestării și nu termenul în care actul poate fi contestat, acest termen fiind cel din lege specială, respectiv Legea 189/2000. De altfel, așa cum s-a arătat și în sentința atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a pronunțat în acest sens prin Decizia XXXII din 16 aprilie 2007 dată de Secțiile Unite într-un recurs în interesul legii, iar potrivit art. 329 alin. (3) C. proc.

civ., dezlegarea dată problemelor e drept printr-o asemenea decizie este obligatorie pentru instanțe. Față de aceste considerente, constatând că, potrivit art. 304 și art. 304 1 nu există motive de casare sau modificare a hotărârii instanței de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de V.R. împotriva sentinței civile nr. 315 din 1 iunie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2007.