ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 812/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș la 31 iulie 2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., în temeiul art. 373 lit. b) și art. 383 alin. (3) C. civ., desfacerea căsătoriei încheiată la data de 30 iulie 2011, din vina exclusivă a pârâtei și revenirea acesteia la numele avut anterior căsătoriei.

Prin Sentința civilă nr. 998 din 16 octombrie 2018, Judecătoria Balș a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Arad.

În esență, a făcut aplicarea art. 915 C. proc. civ. și a constatat că părțile, deși au avut locuința comună în orașul Balș nu mai locuiesc în prezent în respectiva localitate, pârâta locuind în prezent în orașul Nădlac.

Judecătoria Arad, secția civilă, prin Sentința nr. 783 din 18 februarie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive. A stabilit că Judecătoria Balș este instanța competentă să soluționeze acțiunea civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a trimis dosarul spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a constatat, în raport de dispozițiile art. 915 C. proc. civ., că reclamantul are domiciliul legal în orașul Balș, acolo locuiește cu familia proprie, la data revenirii din străinătate.

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Acțiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanțelor are ca obiect o cerere de divorț.

Se observă că instanțele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 915 C. proc. civ., prin circumstanțiere la domiciliul părților.

Astfel, norma de competență în materia divorțului, reglementată de C. proc. civ. la art. 915 alin. (1), stipulează în sensul că aceasta aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. În teza a doua a menționatului articol se prevede că în situația în care soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află ultima locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul.

În speță, se constată, potrivit celor consemnate în hotărârea pronunțată de Judecătoria Balș, rezultând ca atare din cererea de chemare în judecată, susținere necombătută de pârâtă, că părțile au avut locuința comună în orașul Balș, localitate în care care este și domiciliul reclamantului potrivit cărții de identitate a acestuia, aflată în copie la dosarului Judecătoriei Balș.

Totodată, se reține, potrivit anchetei sociale realizate de Primăria Balș la solicitarea instanței, că reclamantul, deși angajat în străinătate, are domiciliul în Balș la revenirea în țară.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art. 116 C. proc. civ., se constată greșita dezînvestire a Judecătoriei Balș, instanță în favoarea căreia se va stabili competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 aprilie 2019.

GGC - GV