ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1875/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1875/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Sub nr. x/2016/a3, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău cererea de reexaminare a cuantumului taxei judiciare de timbru stabilită în recursul ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016, formulată de recurentul A..
Prin încheierea din 8 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016, s-a respins cererea de reexaminare, instanța reținând, printre altele, că Legea nr. 146/1997 nu-și găsește aplicabilitatea în cauză, întrucât recursul a fost promovat la 20.12.2018, după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 80/2013
Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar.
Luând în examinare excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (lege aplicabilă în cauză, în raport de data înregistrării dosarului pe rolul instanțelor - 14.02.2013), "împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate", iar conform alin. (3) din același act normativ, "cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere irevocabilă".
Din prevederile legale citate, se reține că încheierea de ședință prin care se soluționează cererea de reexaminare este irevocabilă.
Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ. sunt hotărâri irevocabile, orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție stipulând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Față de dispozițiile legale anterior menționate, decizia atacată, care este definitivă, nu mai este supusă recursului, așa încât, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul formulat de revizuentul A. împotriva încheierii din 8 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 8 iulie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2019.