ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4090/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

La data de 27.11.2015 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov, sub nr. x/2015, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x din 6.11.2015 emis de pârâtă.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința pronunțată de instanța de primă jurisdicție a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A..

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței atacate și admiterea acțiunii sale.

Recurentul a arătat că a figurat în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului în calitate de persoană fizică autorizată de la data de 15.10.2010 până la data de 23.07.2015, dată la care PFA a fost radiată din Registrul Comerțului.

A arătat că este fermier agricol, cultivator al terenurilor proprietatea familiei sale și apreciază că tocmai în considerarea ocupației sale și a faptului că este un bun gospodar a fost ales primar al comunei.

Recurentul a arătat că instanța de fond deși a examinat accepțiunea noțiunilor de "comerciant" și "profesionist" prin prisma definițiilor legale, s-a îndepărtat de la examinarea spiritului normei în baza căreia a fost declarat incompatibil.

Recurentul a criticat modul de interpretare al dispoziției legale de către instanța de fond, apreciind că nu se poate institui un proces de intenție în sarcina unei persoane care desfășoară activitate în agricultură și care devine ales local, doar pentru că s-a înscris la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la motivele de recurs comunicate, Agenția Națională de Integritate a invocat excepția nulității recursului, arătând că recurentul nu a încadrat în drept recursul formulat și nici nu poate fi încadrat în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii instanței de fond.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 24 mai 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 2 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată a recursului la data de 9 noiembrie 2011.

Înalta Curte, analizând excepția nulității invocată în raport cu motivele de recurs formulate de recurent, va respinge excepția invocată, ca neîntemeiată, întrucât argumentele prezentate de recurent în susținerea motivelor de recurs formulate pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., iar instanța de recurs va proceda la analizarea acestora în consecință.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată și dispozițiile legale incidente cauzei, instanța de control judiciar va menține soluția dată de instanța de primă jurisdicție ca fiind legală și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.

3.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x din 6.11.2015 prin care Agenția Națională de Integritate a identificat elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, prin faptul că începând cu data de 14.06.2012, data validării mandatului de primar al persoanei evaluate și până în prezent, reclamantul nu a respectat prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, deoarece a exercitat concomitent atât funcția de primar al comunei Mereni, județul Covasna, cât și calitatea de persoană fizică autorizată - A., nr. RC F14/608/2010.

Instanța de primă jurisdicție a respins acțiunea formulată de reclamant, menținând Raportul de evaluare contestat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că recurentul-reclamant nu combate situația de fapt reținută de instanța de fond, pe care o acceptă, arătând că a deținut funcțiile enumerate de pârâtă, care atrag starea de incompatibilitate, ci apărarea acestuia se concentrează în jurul interpretării dispoziției legale incidente, cu referire expresă la sensul cuvintelor "comerciant" și "profesionist" aflate în norma juridică în cauză.

Or, Înalta Curte în deplin acord cu instanța de fond reține ca fiind corectă interpretarea dată de instanța de primă jurisdicție textului legal incident, nefiind vorba de o încălcare a normei materiale în cauză.

Este evident că interpretarea dată de lege cu privire la norma specifică aplicabilă este numai atributul instanței de judecată, iar în cazul de față instanța de primă jurisdicție a făcut o aplicare și interpretare corectă a dispoziției legale incidente.

Astfel, situația de fapt a cauzei necontestată de părți este aceea că în perioada 14.06.2012 - prezent, recurentul-reclamant a deținut funcția de primar al comunei Mereni, județul Covasna, simultan cu cea de persoană fizică autorizată - A., nr. RC F14/608/2010.

Ceea ce se contestă de către recurentul-reclamant și ceea ce instanța de control judiciar va analiza este faptul încadrării reclamantului în prevederea legală specială indicată în raportul contestat, cu privire la calitatea de comerciant necesară pentru a fi în prezența unei stări de incompatibilitate.

Este evident că scopul legii speciale este acela de a sancționa acele persoane care, prin activitatea desfășurată, au avut activități incompatibile cu funcția de demnitate publică deținută, întrucât legiuitorul a urmărit transpunerea în legislația internă a principiului transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, respectiv transparență în modul de administrare și utilizare a bunurilor publice, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără a se aduce atingere vreunui drept sau libertăți fundamentale.

În conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Analizând sensul noțiunii de comerciant, Înalta Curte reține că prin intrarea în vigoare a noului C. civ. au fost eliminate la nivel terminologic noțiunile de comerciant, acte și fapte de comerț, acestea fiind înlocuite cu noțiunile de profesionist, activități de producție, comerț.

Astfel, prin art. 6 din Legea nr. 71/2011, legiuitorul a prevăzut că în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a C. civ. referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Este adevărat faptul că la nivelul Înaltei Curți a existat anterior acestui an o practică cu privire la faptul că simpla deținere a calităților prevăzute de lege în norma incriminată este suficientă pentru reținerea stării de incompatibilitate, însă această practică a fost deja ajustată în raport cu scopul legii și cu analizarea efectivă a existenței calității de profesionist, exigență care impune cercetarea acestei calități, nefiind suficientă simpla deținere, pentru a asigura o aplicare a legii conform spiritului ei.

Înalta Curte apreciază că simpla deținere, pur formală, a două funcții incompatibile nu poate determina stabilirea unei stări de incompatibilitate, ci numai exercitarea simultană a calității de ales local, cu aceea de profesionist persoană fizică conduce la starea de incompatibilitate, aceasta fiind interpretarea care corespunde scopului legii, respectiv de înlăturare a condițiilor care pot determina corupția.

Ceea ce prezintă importanță în analizarea exercitării efective a activității de profesionist, de comerț a recurentului-reclamant este dacă persoana fizică autorizată a înregistrat venituri în timpul funcționării sale pe perioada supusă verificării de către autoritatea intimată.

Văzând actele și lucrările din dosar, Înalta Curte reține că, în toată perioada cercetată de pârâtă, recurentul-reclamant a înregistrat venituri din această activitate, lucru necontestat de altfel de recurent.

Înalta Curte de Casație și Justiție reține și faptul că, astfel cum s-a arătat în considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 336/2017 (pct. 27), accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate sub condiția respectării cadrului normativ incident.

Dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitate economică în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens.

3.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 46/2016 din data de 31 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 noiembrie 2018.

GGC - GV