ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 824/2019

Asupra recursului civil de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, la data de 29 februarie 2016, sub nr. x/2016, reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Constanța prin primar, Primarul Municipiului Constanța, Viceprimarul Municipiului Constanța și Consiliul Local Constanța, au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 361/09.02.2016, solicitând anularea acesteia, cu consecința obligării pârâților la restituirea în natură a cotei de 1/2 din terenul în suprafață de 250 mp. situat în Constanța, str. x (fostă str. x) nr. 7, jud. Constanța.

Prin Sentința civilă nr. 2393 din 05.10.2016, Tribunalul Constanța, secția I civilă, a luat act de renunțarea reclamantelor la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții Municipiul Constanța prin primar și Consiliul Local Constanța și a respins, ca nefondată, acțiunea opusă pârâtului Primarul Municipiului Constanța prin viceprimar. A obligat reclamantele la plata către pârât a sumei de 540 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele A. și B..

În fața instanței de apel, la data de 24.02.2017, reclamantele au formulat, în temeiul art. 413 alin. (1) din C. proc. civ., cerere de suspendare a judecării cauzei, apreciind că dezlegarea litigiului depinde, în tot, de soluția ce urmează a fi pronunțată în Dosarul nr. x/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Constanța ce are ca obiect completare act deces.

Prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, la data de 24.02.2017, a fost suspendată judecata apelului în baza art. 413 pct. 1 din C. proc. civ..civ., până la soluționarea definitivă a Dosarului civil nr. x/2017 al Judecătoriei Constanța.

Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea discutării perimării apelului, în acest scop fiind stabilit termen de judecată la 19.01.2018.

Pentru același termen, apelantele reclamante B. și A. au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, justificată de soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2017

Prin Decizia civilă nr. 10C din 19 ianuarie 2018, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins cererea de repunere pe rol în vederea continuării judecății și a constatat perimat apelul formulat de reclamante împotriva hotărârii atacate.

La data de 25 ianuarie 2018, reclamantele B. și A. au exercitat recurs împotriva Deciziei civile nr. 10C din 19 ianuarie 2018, invocând dispozițiile art. 483 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentele au arătat că, la data de 24.02.2017, curtea de apel a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2017 La termenul de judecată din 19.01.2018 s-a constatat intervenită perimarea judecării cauzei.

Au apreciat recurentele că, în mod eronat, a fost dispusă această măsură, întrucât instanța ar fi trebuit să repună, mai întâi, pricina pe rol urmare a soluționării definitive a dosarului care a determinat suspendarea judecății și abia, ulterior, după trecerea termenului de 6 luni, să aprecieze asupra perimării căii de atac.

Intimații Primarul Municipiului Constanța și Municipiul Constanța prin primar au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în sumă de 238 RON, dovedit cu chitanța nr. x/20.06.2018, aflată la dosarul de recurs.

a. Procedura derulată în recurs

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat la data de 5 octombrie 2018 la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului și, constatându-se că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., completul filtru a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a fost comunicat părților care nu au formulat puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din data de 21 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, reținând dispozițiile art. 493 alin. (5) și (6) și art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a dispus admiterea în principiu a recursului declarat de reclamantele B. și A., fixând termen de judecată la 18 aprilie 2019, cu citarea părților, în ședință publică.

a. Analiza instanței de recurs:

Prin memoriul de recurs, recurentele susțin că, în mod greșit, curtea de apel a perimat cauza, în condițiile în care aceasta trebuia repusă pe rol ca urmare a finalizării Dosarului nr. x/2017, ce a generat măsura suspendării judecății, prin încheierea din 24.02.2017.

Înalta Curte constată că această critică vizează încălcarea de către instanța de apel a unor reguli de procedură în desfășurarea judecății, prin prisma temeiurilor reținute, fiind susceptibilă de încadrare în prevederile art. 488 pct. 5 din C. proc. civ.

Dispozițiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează: "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.’’

Prin încheierea din 24.02.2017, curtea de apel a dispus suspendarea judecării apelului, în temeiul art. 413 pct. 1 din C. proc. civ..civ., până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr. x/2017 al Judecătoriei Constanța, având ca obiect completare act deces.

Verificând situația dosarului care a impus măsura suspendării, s-a constatat că, la 30.05.2017, s-a pronunțat o soluție definitivă, prin Încheierea nr. 9201 (în Dosar nr. x/2017) respingându-se, ca neîntemeiată, cererea reexaminare formulată de reclamanta B. împotriva încheierii nr. 4632/17.03.2017.

Înalta Curte reține că atât timp cât judecata este suspendată până la soluționarea unui alt proces, termenul de perimare nu curge. În acest sens, art. 418 alin. (1) din C. proc. civ. arată: "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății, pronunțată de instanță în cazurile prevăzute la art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată.’’ Suspendarea cursului perimării se menține până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în pricina care a motivat suspendarea, în considerarea prevederilor art. 413 alin. (2) din același cod.

Astfel, cum corect a apreciat și curtea de apel, odată ce hotărârea a rămas definitivă, suspendarea încetează, iar termenul de perimare își reia cursul, părțile fiind obligate să îndeplinească acte de procedură în vederea continuării judecății.

Potrivit art. 417 din C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Contrar susținerilor recurentelor, curtea de apel nu putea dispune, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei după soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2017, această obligație revenind părților interesate de soluționarea procesului în temeiul prevederilor legale amintite. Or, în cauză, reclamantele B. și A. nu au depus diligențe în vederea repunerii cauzei pe rol înăuntrul termenului de 6 luni de la pronunțarea Dosarului nr. x/2017, prin urmare, în mod corect s-a constatat incidența excepției de perimare.

În contextul arătat, nu poate fi valorificată cererea de repunere pe rol a pricinii, inițiată de reclamante, deoarece aceasta a fost formulată la 19 ianuarie 2018, cu depășirea termenului legal imperativ de perimare de 6 luni, care s-a împlinit la 30.11.2017, prelungindu-se până în 4 decembrie 2017 (intervalul 30 noiembrie -3 decembrie fiind reprezentat de zile nelucrătoare), potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 și alin. (2) din C. proc. civ. "Când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.’’

În raport de considerentele expuse, curtea de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materia perimării, constatând perimat apelul reclamantelor împotriva Sentinței civile nr. 2393/5.10.2016 a Tribunalului Constanța, secția I civilă. Prin urmare, se constată că, în cauză, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., împrejurare ce va conduce la respingerea recursului, ca nefondat, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ.

Având în vedere că prezentul demers judiciar a fost respins, Înalta Curte va dispune, în temeiul art. 453 alin. (1) coroborat cu art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 238 RON, cu titlu de onorariu de avocat, conform chitanței nr. 62 din 20.06.2018, depusă la dosar recurs, către intimații Municipiul Constanța prin Primar și Primarul Municipiului Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantele B. și A. împotriva Deciziei civile nr. 10/C din 19 ianuarie 2018 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

Obligă pe recurente la plata sumei de 238 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații Municipiul Constanța prin Primar și Primarul Municipiului Constanța.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2019.

GGC - OB