ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4179/2018

HOTĂRÂRE

04.12.2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4179/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 4 octombrie 2018, sub nr. x/2018, petentul BEJ A. a solicitat încuviințarea executării silite asupra bunurilor imobile aparținând debitoarei B. SA pentru realizarea obligației de plată a sumei totale de 2.744.600,84 RON, la cererea creditoarei C. SA.

Prin încheierea de ședință din data de 15 octombrie 2018, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că raportat la dispozițiile art. 651 alin. (1) și art. 126 alin. (1) C. proc. civ., competența teritorială a instanței de executare este exclusivă și de ordine publică, iar, în speță, cererea de încuviințare a executării silite are drept obiect material bunuri imobile situate în municipiul Tecuci.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Tecuci la data de 30 octombrie 2018, sub nr. x/2018.

Judecătoria Tecuci, prin încheierea de ședință din data de 2 noiembrie 2018, a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei Bârlad, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, instanța a reținut că dispozițiile art. 651 C. proc. civ. reglementează o competență teritorială exclusivă în materie de încuviințare executare silită, respectiv instanța de la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, nefiind aplicabile dispozițiile dreptului comun cu privire la competența teritorială a cererilor privitoare la imobile.

Constatând că debitoarea B. SA are sediul în municipiul Bârlad, județul Vaslui, a apreciat că instanța competentă în cauza de față este Judecătoria Bârlad, instanță pe raza teritorială a căreia își are sediul debitoarea și nu Judecătoria Tecuci, în a cărei circumscripție se află imobilul supus executării.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În prezentul litigiu, Judecătoria Bârlad a fost învestită cu soluționarea cererii formulate de petentul BEJ A. prin care acesta a solicitat, la cererea creditoarei C. S.A, încuviințarea executării silite asupra bunurilor imobile aparținând debitoarei B. SA pentru realizarea obligației de plată a sumei totale de 2.744.600,84 RON.

În materia executării silite, sunt relevante pentru stabilirea competenței dispozițiile art. 651 alin. (1) și ale art. 666 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul cărora, instanța competentă să soluționeze pricina este instanța de executare, și anume judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Competența stabilită prin art. 651 C. proc. civ. este de ordine publică, în condițiile art. 129 alin. (2) pct. 2 și 3 C. proc. civ.

Din înscrisurile depuse în susținerea cererii de către petent, rezultă că la data sesizării biroului executorului judecătoresc sediul debitoarea B. SA era în municipiul Bârlad, județul Vaslui.

Prin urmare, în raport de cele anterior reținute și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Bârlad, instanță în a cărei circumscripție teritorială își avea sediul debitoarea la data sesizării biroului executorului judecătoresc.