ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3291/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3291/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Pitești, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică Cestrin, anularea procesului-verbal Seria R 18 nr. x/12 iunie 2018 emis de pârât și exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Judecătoriei Pitești
Prin Sentința civilă nr. 753/2019 din 7 februarie 2019 a Judecătoriei Pitești a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 în conformitate cu care plângerea contravențională se soluționează de instanța în a cărei rază teritorială se află locul săvârșirii contravenției.
Ca atare, constatând că localitatea înscrisă în procesul-verbal atacat, Pielești, jud. Dolj, se află în raza de circumscripție a Judecătoriei Craiova a dispus în consecință declinarea competenței de soluționare a cauzei la această instanță.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Craiova
Prin Sentința civilă nr. 4065 din 3 aprilie 2019 a Judecătoriei Craiova a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.
Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002, prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.
Pentru aceste motive, instanța constatând că domiciliul petentului se află în raza de competență a Judecătoriei Pitești, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei la această instanță.
II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze cauza, întotdeauna instanța trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecății și la dispozițiile legale incidente în materia supusă analizei.
Înalta Curte reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea procesului-verbal de contravenție nr. x/12 iunie 2018, cerere formulată de petentul A.
Prin procesul-verbal în discuție, în temeiul art. 8 alin. (3
2
) din O.G. nr. 15/2002, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din același act normativ, reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 15 martie 2018, vehiculul categoria A înmatriculat sub nr. x, proprietatea sa, ar fi circulat pe DN65 Km 15+550 m, Pielești, județul Dolj, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/1 februarie 2013, publicată în M.Of. nr. 89/12 februarie 2013, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.
Prin urmare, constatând că domiciliul petentului este în comuna Oarja, județul Argeș, Înalta Curte reține că aparține Judecătoriei Pitești competența teritorială de soluționare a litigiului dedus judecății.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică Cestrin în favoarea Judecătoriei Pitești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2019.