ÎCCJ, Secția penală

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 617/2020 din data de 14 iulie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 431 din C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A., împotriva Deciziei penale nr. 147/2020 din 7 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul x/2018

În acest sens a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. x/2020, contestatorul condamnat A. a formulat, în temeiul art. 426 din C. proc. pen. dar fără a indica vreun caz individualizat în mod expres, contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 147/2020 din 7 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul x/2018

Contestatorul nu a indicat în cererea scrisă de contestație în anulare nici motive de fapt și nici motive de drept, precizând doar că se află în termen pentru a formula calea extraordinară de atac. Acesta a mai precizat că dorește să fie judecată contestația sa cu celeritate pentru a se rezolva situația juridică.

A reținut că potrivit art. 431 alin. (1) din C. proc. pen., având denumirea marginală "admiterea în principiu" instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, cu citarea părților și cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică examinarea admisibilității în principiu.

Interpretând per a contrario dispozițiile art. 426 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Curtea a constatat că, în ipoteza în care un petent nu indicată temeiul de drept sau măcar nu expune o situație de fapt care să poată fi încadrată, formal, într-unul dintre cazurile de contestație în anulare enumerate explicit și limitativ de legiuitor la art. 426 din C. proc. pen., calea extraordinară de atac reglementată de art. 426 - 432 din C. proc. pen. nu poate depăși filtrul admisibilității în principiu reglementat la art. 431 din C. proc. pen., fiind necesară respingerea, ca inadmisibilă în principiu.

Or, petentul A. nu a indicat niciun motiv de fapt sau de drept care să poată fi încadrat în vreunul dintre cazurile de la art. 426 din C. proc. pen., nici în scris și nici pe cale orală, prin intermediul videoconferinței.

Împotriva Deciziei penale nr. 617/2020 din data de 14 iulie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a declarat apel contestatorul A.

La termenul de judecată din 12 noiembrie 2020, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție admisibilitatea căii de atac declarate, fiind o hotărâre definitivă.

Examinând hotărârea apelată, Înalta Curte constată că apelul este inadmisibil.

Procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Acordând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate de art. 13 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

În cauza dedusă judecății, prin Decizia penală nr. 617/2020 din data de 14 iulie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie s-a respins, ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat A., împotriva Deciziei penale nr. 147/2020 din 7 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul x/2018

Înalta Curte constată, însă, că decizia atacată este definitivă, curtea de apel pronunțându-se doar asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat în considerentele Deciziei nr. 5 din 4 martie 2015 publicată în M. Of. , Partea I nr. 248 din 10 aprilie 2015, că "În concepția C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestației în anulare, cât și sentința sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestației în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilității în principiu, prevăzută în art. 431 din C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului."

Se constată, așadar, că Înalta Curte a fost învestită cu soluționarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac și, din acest motiv, este o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 617/2020 din data de 14 iulie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 617/2020 din data de 14 iulie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM