ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2830/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2830/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Hotărârea Curții de apel
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta A. din București a solicitat, în contradictoriu cu pârâții OIPOSDRU M.E.C.T. și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, suspendarea executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrată de OIPOSDRU-M.E.C.T. cu nr. OI/11066/SJCSN/2.112015, până la momentul soluționării definitive a contestației formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin Sentința nr. 816 din 10 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și a respins cererea formulate de reclamanta A. din București, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Totodată, Curtea de apel a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale Și Cercetării Științifice, ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamanta A. din București a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea cererii de suspendare.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În esență, recurenta a criticat sentința de fond, arătând în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv condiția cazului bine justificat și a prevenirii unei pagube iminente.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în condițiile art. 493 din C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 05.032018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin încheierea de ședință din data de 09.05.2018 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data 18 septembrie 2018, cu citarea părților.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza și sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și în
Așa cum s-a arătat și în expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 al acestor considerente, actul administrativ vizat de cererea de suspendare sunt nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrată de OIPOSDRU-M.E.C.T. cu nr. OI/11066/SJCSN/2.11.2015 și Decizia nr. OI/82/ES din 14.01.2016 privind soluționarea contestației, ambele emise de OIPOSDRU-M.E.C.S., până la momentul soluționării definitive a contestației formulate
Este incontestabil faptul că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ș) și t) din aceeași lege.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004 " Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat, În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei."
Conform actelor depuse de recurenta-reclamantă, dar și a datelor din sistemul informatic ECRIS, Înalta Curte constată că în Dosarul nr. x/2016, prin Sentința nr. 4247 din 09.11.2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel București a admis în parte în parte acțiunea și a anulat Decizia nr. OI./82/ES/14.01.2016 de soluționare a contestației administrative și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. OI/11066/SJCSN/02.11.2015, respingând cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Sentința nr. 4247 din 09.11.2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2016 este rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2018.
Prin urmare, Înalta Curte constată că cererea de suspendare a executării notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare înregistrată de OIPOSDRU-M.E.C.T. cu nr. OI/11066/SJCSN/2.11.2015 și a Deciziei nr. OI/82/ES din 14.01.2016 privind soluționarea contestației, este rămasă fără obiect, actele administrative a căror suspendare se solicită fiind anulate.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte admite recursul declarat de A. București împotriva Sentinței nr. 816 din 10 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, casează sentința atacată și rejudecând, respinge cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A. București împotriva Sentinței nr. 816 din 10 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și rejudecând:
Respinge cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2018.