ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 882/2020

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 882/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 105 din 18 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și în consecință:

În baza art. 104 alin. (7), art. 109 din Legea nr. 302/2004 s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la 15 octombrie 2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie - Tribunalul Magistraților Luton, pe numele persoanei solicitate A., deținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Deva.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare din Marea Britanie.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunțat la beneficiul conferit de regula specialității.

În baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu 18 decembrie 2020 și până la data de 16 ianuarie 2021 ora 24:00

A fost revocată măsura arestării provizorii în vederea predării dispusă prin Încheierea penală nr. 135 din 6 decembrie 2020 în Dosarul nr. x/2020 (Mandat de arestare provizorie nr. 61/2020 emis de Curtea de Apel Alba Iulia).

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută și apoi arestată provizoriu în vederea predării începând cu 5 decembrie 2020 ora 16:20 și până la data de 18 decembrie 2020.

Onorariul apărătorului din oficiu desemnat persoanei solicitate, în cuantum de 2.024 de RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

S-a achitat suma de 352,38 RON reprezentând onorariul interpretului de limbă engleză urmând ca acesta, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., să rămână în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel Curtea de Apel Alba Iulia a reținut următoarele:

I. Prin sesizarea formulată în Dosarul nr. x/2020 din 5 decembrie 2020, înregistrată sub nr. x/2020 la data de 5 decembrie 2020, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat luarea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate A. având în vedere semnalarea introdusă la data de 4 decembrie 2012 de Biroul SIRENE național din Marea Britanie privind mandatul european de arestare emis la 15 octombrie 2020 pe numele persoanei solicitate A. prin care se solicită arestarea, în vederea predării către autoritățile judiciare ale acestui stat, a persoanei solicitate.

În motivarea sesizării s-a arătat că din cuprinsul semnalării rezultă că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol (2 fapte), prev. de Secțiunea 1 din Sexual Offence Act 2003 din C. pen. englez pentru care pedeapsa maximă este detențiunea pe viață, fapte care se regăsesc în art. 218 alin. (1) C. pen. român, pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani, reținându-se în fapt în sarcina acesteia că:

- 1. La data de 13 octombrie 2018, în timp ce persoana vătămată a ieșit dintr-o casă, la ora 03:02 a.m., fiind surprinsă de camerele de luat vederi și s-a deplasat la o stație de autobuz din centrul orașului Luton, persoana vătămată a fost observată de persoana solicitată care a agresat-o, lovind-o cu pumnul în față, iar apoi persoana solicitată a tras-o pe persoana vătămată într-un șanț și a violat-o. Ulterior, persoana solicitată a fugit de la fața locului, victima fiind descoperită de un trecător care a anunțat organele de poliție la ora 06:39 a.m.

Anexat sesizării au fost înaintate Curții de Apel, următoarele: adresa Biroul Național SIRENE nr. x/SIRENE/RTR din 4 decembrie 2020, prin care a fost înaintat mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Marea Britanie pe numele persoanei solicitate A., în vederea arestării și predării către acest stat a persoanei solicitate; Procesul-verbal nr. x/II/5/2020 întocmit la data de 5 decembrie 2020; Ordonanța de reținere nr. 7096/II/5/2020 emisă la data de 5 decembrie 2020; - Proces-verbal de depistare întocmit de Serviciul de Investigații Criminale Hunedoara; fișa de cazier judiciar a persoanei solicitate și proces-verbal de informare cu privire la drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare.

La termenul judecată din 6 decembrie 2020 instanța a amânat judecarea cauzei la data de 18 decembrie 2020 pentru când s-a pus în vedere reprezentantului Ministerului Public să depună la dosar mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, precum și traducerea acestuia în limba română și s-a solicitat cu adresă autorității emitente a mandatului european de arestare date suplimentare privind decizia care stă la baza emiterii mandatului european de arestare întrucât la dosar la lit. b) privind decizia în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare, se menționează doar mandat de arestare fără, a fi indicate date concrete în ceea ce privește data emiterii, dosarul în care a fost emis și autoritatea emitentă a mandatului național de arestare preventivă despre care se susține că stă la baza mandatului european de arestare.

II. Prin Încheierea penală nr. 135 din 6 decembrie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020 instanța a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și în consecință, în baza 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 6 decembrie 2020 și până la data de 20 decembrie 2020 ora 24:00.

În motivarea acestei încheieri s-au reținut, verificând sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin prima dispozițiilor legale incidente în materie (art. 102 din Legea nr. 302/2004), următoarele:

La data de 4 decembrie 2020 a fost înregistrată semnalarea introdusă de SIRENE Marea Britanie privind mandatul european de arestare din 15 octombrie 2020 emis pe numele persoanei solicitate: A., solicitându-se de către autoritățile judiciare ale acestui stat arestarea în vederea predării întrucât persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de viol (2 fapte), prev. de Secțiunea 1 din Sexual Offence Act 2003 din C. pen. englez pentru care pedeapsa maximă este detențiunea pe viață, fapte care se regăsesc în art. 218 alin. (1) C. pen. român cu aplic.art. 5 C. pen., pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani, reținându-se, în fapt în sarcina acestuia că:

- 1. La data de 13 octombrie 2018, în timp ce persoana vătămată a ieșit dintr-o casă, la ora 03:02 a.m., fiind surprinsă de camerele de luat vederi și s-a deplasat la o stație de autobuz din centrul orașului Luton, persoana vătămată a fost observată de persoana solicitată care a agresat-o, lovind-o cu pumnul în față, iar apoi persoana solicitată a tras-o pe persoana vătămată într-un șanț și a violat-o. Ulterior, persoana solicitată a fugit de la fața locului, victima fiind descoperită de un trecător care a anunțat organele de poliție la ora 06:39 a.m.

S-a arătat că semnalarea Biroului SIRENE are la bază mandatul european de arestare emis la data de 15 octombrie 2020 de către autoritățile judiciare din Marea Britanie.

Curtea a constatat că semnalarea în vederea arestării provizorii echivalează cu un mandat european de arestare (conform art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004), iar, potrivit celor menționate în sesizarea întocmită de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și în semnalarea pe numele persoanei solicitate, persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea a două infracțiuni de viol prev. de Secțiunea 1 din Sexual Offence Act 2003 din C. pen. englez pentru care pedeapsa maximă este detențiunea pe viață, fapte care se regăsesc în art. 218 alin. (1) C. pen. român cu aplic.art. 5 C. pen., pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani, infracțiunea de viol regăsindu-se totodată printre infracțiunile care dau loc la predare fără verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, conform art. 97 alin. (1) pct. 28 din Legea nr. 302/2004.

Persoana solicitată a luat la cunoștință despre motivul prezentării sale în fața instanței și nu a formulat obiecțiuni cu privire la identitate. Persoana solicitată a învederat instanței că este de acord cu luarea măsurii arestării provizorii în vederea prezentării mandatului european de arestare.

În legătură cu faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare, persoana solicitată a arătat că este vinovată doar în ce privește prima faptă, fiind nevinovată în ce privește a doua faptă.

Curtea a constatat că din cuprinsul semnalării rezultă că persoana solicitată este urmărită penal pentru infracțiunile menționate și a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru arestarea provizorie, această măsură fiind proporțională cu gravitatea faptelor pentru care este cercetată.

Curtea a reținut că la acest moment este sesizată strict cu luarea unei măsuri provizorii față de persoana solicitată pe o durată de maxim 15 zile în vederea prezentării mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare britanice, neputând analiza temeinicia sau legalitatea soluției de arestare preventivă dispusă de autoritățile britanice.

Raportat la gravitatea faptelor pentru care s-a emis mandatul european de arestare și s-a introdus semnalarea, la împrejurarea că se solicită arestarea provizorie pe o durată de 15 zile, la faptul că față de persoana solicitată s-a luat măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani prin Sentința penală nr. 89/2015 a Judecătoriei Orăștie, pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol în formă calificată asupra unui minor și a unei infracțiuni de furt calificat, fiind eliberat la termen la data de 17 iunie 2017, după care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 13/2020 a Judecătoriei Orăștie la pedeapsa amenzii pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe săvârșită împreună cu cel puțin alte două persoane și împreună cu un minor, ținând seama și de faptul că persoana solicitată a părăsit teritoriul Marii Britanii și nu a mai putut fi găsită în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, Curtea a apreciat că este justificată luarea măsurii arestării provizorii, nefiind suficientă luarea unei măsuri preventive mai blânde, o astfel de măsură nefiind de natură a prezenta suficiente garanții care să asigure prezența sa în fața autorităților judiciare și care să înlăture orice risc de sustragere de la derularea procedurilor în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare sau de comitere a unor noi infracțiuni.

III. La data de 10 decembrie 2020 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a depus la dosar mandatul european de arestare emis la 15 octombrie 2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie - Tribunalul Magistraților Luton, pe numele persoanei solicitate A. și traducerea acestuia în limba română în două exemplare.

Mandatul european de arestare a fost comunicat persoanei solicitate la locul de deținere.

La data de 17 decembrie 2020 autoritatea emitentă a mandatului european de arestarea comunicat instanței informațiile suplimentare solicitate.

IV. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a constatat că sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este întemeiată și a admis-o pentru următoarele considerente:

Față de cetățeanul român A., se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de viol (2 fapte), prev. de Secțiunea 1 din Sexual Offence Act 2003 din C. pen. englez pentru care pedeapsa maximă este detențiunea pe viață. La data de 15 octombrie 2020 judecătorul de pace din Marea Britanie a emis un mandat de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate, iar la data de 15 octombrie 2020 în același dosar a fost emis de judecătorul de pace în ședința instanței de la Tribunalul Magistraților Luton mandatul european de arestare a cărui executare se solicită în prezenta cauză.

În mandatul european de arestare s-a reținut în fapt că:

- 1. La data de 13 octombrie 2018, în timp ce persoana vătămată a ieșit dintr-o casă, la ora 03:02 a.m., fiind surprinsă de camerele de luat vederi și s-a deplasat la o stație de autobuz din centrul orașului Luton, persoana vătămată a fost observată de persoana solicitată care a agresat-o, lovind-o cu pumnul în față, iar apoi persoana solicitată a tras-o pe persoana vătămată într-un șanț și a violat-o. Ulterior, persoana solicitată a fugit de la fața locului, victima fiind descoperită de un trecător care a anunțat organele de poliție la ora 06:39 a.m.

La data de 4 decembrie 2020 prin Centrul de Cooperare Polițienească Interpol - Biroul Sirene București s-a transmis o semnalare cu privire la darea în urmărire internațională în vederea arestării și predării către autoritățile judiciare italiene a persoanei solicitate.

Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, mandatul european de arestare executându-se pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Având în vedere aceste principii, Legea nr. 302/2004 limitează în procedura de executare de către autoritățile române a unui mandat european de arestare rolul instanței la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată, și la stabilirea existenței sau inexistenței vreunui motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, neexistând o competență a instanței de a verifica legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și de a verifica existența faptelor de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată.

În cauză, instanța a constatat că mandatul european de arestare emis în baza mandatului de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate conține toate informațiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.

Persoana solicitată a fost prezentă în fața instanței prin intermediul videoconferinței, fiindu-i verificată identitatea și neexistând obiecții privitoare la acesta, și i s-a înmânat anterior ședinței de judecată o copie a mandatului european de arestare în limba română, conform art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 instanța a adus la cunoștința persoanei solicitate drepturile prevăzute la art. 106 (dreptul de a fi informată cu privire la conținutul mandatului european de arestare, dreptul de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanță, dreptul de a-și desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare și de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales sau desemnat din oficiu în România, în condițiile prevăzute de legea română și cu asigurarea confidențialității), efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, fiindu-i puse în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

Persoana solicitată a declarat în fața instanței că nu consimte la predarea sa, fiind întocmit procesul-verbal în acest sens, conform art. 105 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.

Persoana solicitată a precizat că nu renunță la beneficiul conferit de regula specialității.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 97 alin. (1) pct. 28 din Legea nr. 302/2004, infracțiunea de viol pentru care a fost emis mandatul european de arestare făcând parte din categoria infracțiunilor pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări. Totuși instanța arată că aceste fapte se regăsesc în art. 218 alin. (1) C. pen. român și sunt pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Instanța a mai constatat că în cauză nu este incident niciunul din motivele de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 alin. (1), (2) din Legea nr. 302/2004.

Pe cale de consecință, instanța, a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege și a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

De asemenea, în baza art. 104 alin. (10) și alin. (13) din Legea nr. 302/2004 a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile în vederea predării către autoritățile judiciare ale statului solicitant începând cu 18 decembrie 2020 și până la data de 16 ianuarie 2021 ora 24:00 instanța apreciind că măsura preventivă asigură executarea efectivă a mandatului european de arestare și predarea în cel mai scurt termen a persoanei solicitate.

Instanța a constatat că în cauză, în vederea depunerii mandatului european de arestare și a traducerii acestuia în limba română, a fost luată măsura arestării provizorii în vederea predării prin Încheierea penală nr. 135 din 6 decembrie 2020 în Dosarul nr. x/2020, pe o perioadă de 15 zile, începând cu 6 decembrie 2020 până la 20 decembrie 2020 ora 24:00 (fiind emis Mandatul de arestare provizorie nr. 61/2020 de Curtea de Apel Alba Iulia), iar la acest moment instanța a dispus arestarea persoanei solicitate în vederea predării. Având în vedere că, pe de o parte, scopul pentru care a fost dispusă măsura arestării provizorii a fost realizat, iar, pe de altă parte, faptul că arestarea provizorie în vederea predării nu poate coexista cu arestarea în vederea predării, instanța a revocat cea dintâi măsură, urmând a-și produce efectele numai cea de-a doua.

Împotriva Sentinței penale nr. 105 din 18 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 a formulat contestație persoana solicitată A., fără a prezenta motivele contestației, solicitând înlocuirea măsurii preventive cu una mai blândă pentru a fi alături de familie cu ocazia sărbătorilor.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al UE solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandatul european de arestare emis de către autoritățile judiciare engleze, respectiv de judecătorul de pace din Marea Britanie care a emis un mandat de arestare preventivă pe numele persoanei solicitate la data de 15 octombrie 2020 iar la data de 15 octombrie 2020 în același dosar a fost emis de judecătorul de pace în ședința instanței de la Tribunalul Magistraților Luton mandatul european de arestare a cărui executare se solicită în prezenta cauză.

Înalta Curte constată că față de persoana solicitată se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de viol (2 fapte), prev. de Secțiunea 1 din Sexual Offence Act 2003 din C. pen. englez pentru care pedeapsa maximă este detențiunea pe viață. Astfel, faptele pentru care s-a emis mandatul european de arestare sunt:

Înalta Curte constată că infracțiunea de viol pentru care a fost emis mandatul european de arestare face parte din categoria infracțiunilor pentru care nu este necesară verificarea condiției dublei incriminări, însă chiar și în aceste condiții se constată că faptele pentru care a fost emis mandatul european de arestare, respectiv infracțiunile de viol își găsesc corespondentul în legislația penală națională în art. 218 alin. (1) C. pen. român și sunt pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Prin urmare, cunoscând și o dublă incriminare, faptele persoanei solicitate dau drept la predare, iar pe fondul ei, cererea este întemeiată.

Potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:

a) când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;

b) când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;

c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.

Analizând dispozițiile legale sus menționate, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate și apreciază că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, potrivit art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, și anume atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent.

Înalta Curte amintește că din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la eventualele motive de refuz a predării. Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

Evaluând și cererea formulată de contestatorul persoană solicitată prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, reiterată și de acesta din urmă în ultimul cuvânt, de dispunere a unei măsuri preventive mai puțin intruzive, Înalta Curte o constată neîntemeiată.

Potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, în cazul în care instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.

Totodată, potrivit art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004:

"După întocmirea sentinței prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispozițiile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."

Din interpretarea sistematică a acestor texte de lege rezultă că, în cazul în care dispune executarea mandatului european de arestare, instanța dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, prin hotărârea de predare neputându-se lua o altă măsură.

Dispozițiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004, sub aspectul posibilității înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condițiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecății, iar nu și după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanța s-a pronunțat asupra executării mandatului european de arestare prin sentință, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menține până la predarea efectivă a persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 105 din 18 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 5 alin. (1) lit. b) din Protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, privind plata onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1.012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 105 din 18 decembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1.012 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM