ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 480/2021

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 90 din data de 29 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală, în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Germania cu privire la executarea mandatelor europene de arestare emise la data de 17 septembrie 2020 și, respectiv, la data de 24 septembrie 2020, de către Judecătoria din Nűrnberg - Germania, față de persoana solicitată A. (aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Mureș), în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată și șantaj, fapte prevăzute de art. 255, art. 253 alin. (1) și (2), art. 249 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) din C. pen. german, respectiv tentativă la infracțiunea de omor/vătămare corporală gravă, faptă prevăzută de art. 212 alin. (1), art. 224 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 52 din C. pen. german.

Astfel, în consecință, în baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Germania, precum și menținerea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate luată prin Încheierea penală nr. 2 din data de 20 aprilie 2021 pe o durată de 30 zile, începând cu data de 29 aprilie 2021 și până la data de 28 mai 2021.

Totodată, s-a constatat că persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea și nu a renunțat la regula specialității, conform art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În temeiul art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a constatat că persoana solicitată A. nu dorește, în caz de condamnare, să fie transferată în România în vederea executării pedepsei.

De asemenea, s-a mai constatat că persoana solicitată A. a fost reținută pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 19 aprilie 2021, ora 21:25 până la data de 20 aprilie 2021, ora 21:25 și a fost arestată provizoriu începând cu data de 20 aprilie 2021 până la data de 29 aprilie 2021.

În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Cluj a reținut că, prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrată la data de 20 aprilie 2021, s-a solicitat, în baza art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, luarea măsurii arestării provizorii, în vederea predării, față de persoana solicitată A., pe o durată de 15 zile, începând de la data expirării reținerii, în scopul comunicării și traducerii mandatelor europene de arestare emise de către autorităților judiciare din Germania.

Sesizarea a avut la bază semnalarea din Sistemul Informatic Schengen, SID: SID nr. x din data de 19 aprilie 2021, transmisă prin IGPR, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - BIROUL SIRENE, cu privire la faptul că autoritățile judiciare din Germania au solicitat arestarea persoanei solicitate A., ca urmare a emiterii a două mandate europene de arestare, în vederea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii, în datele de 14 august 2020 și, respectiv, 16 august 2020, a infracțiunilor de criminalitate organizată și șantaj, fapte prevăzute de art. 255, art. 253 alin. (1) și (2), art. 249 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) din C. pen. german, respectiv tentativă de omor/vătămare corporală gravă, faptă prevăzută de art. 212 alin. (1), art. 224 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 52 din C. pen. german, constând în aceea că, în data de 14 august 2020, împreună cu persoanele urmărite separat B. și C., s-a întâlnit cu persoana vătămată D. în barul "E." din Nűrnberg și cei trei au solicitat persoanei vătămate să le plătească suma de 10.000 euro în decurs de o săptămână, amenințând-o că în caz contrar îi vor scoate ficatul cu un cuțit, că o vor obliga pe soția persoanei vătămate să muncească pentru ei în cazul în care nu va plăti, că vor face rău familiei persoanei vătămate, comunicându-i acesteia că ei fac parte din organizația "F.". Fapta din 16 august 2020 a constat în aceea că, împreună cu persoana urmărită separat "C.", a atacat și agresat fizic persoana vătămată aflată în localul "E." situat pe x din Nűrnberg, lovind-o cu pumnul în zona feței și cauzându-i leziuni la ochiul drept, palma dreaptă și degetele mâinii stângi, în zona pelvisului și în alte zone corporale, leziuni care i-ar fi cauzat decesul dacă nu ar fi primit tratament medical de urgență.

S-a procedat la identificarea și, ulterior, la audierea persoanei solicitate A. de către procuror.

Prin Ordonanța din data de 19 aprilie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul art. 101 alin. (1), (2) și 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a dispus reținerea persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 19 aprilie 2021, ora 21:25 până la data de 20 aprilie 2021, ora 21:25.

Prin Încheierea penală nr. 2 din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Cluj, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost admisă propunerea de arestare provizorie a persoanei solicitate A. formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în baza Semnalării din Sistemul Informatic Schengen, SID: SID nr. x din data de 19 aprilie 2021, transmisă prin IGPR, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - BIROUL SIRENE și, în consecință, s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2021 și până la data de 4 mai 2021, față de persoana solicitată A., s-a dispus emiterea mandatului de arestare și s-a stabilit termen pentru prezentarea de către procuror a mandatelor europene de arestare în limba română pentru data de 29 aprilie 2021.

Examinând actele dosarului, curtea a reținut că persoanei solicitate A. i-au fost aduse la cunoștință drepturile procesuale conferite de art. 106 din Legea nr. 302/2004 republicată.

Procedându-se în conformitate cu art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, persoanei solicitate A. i-au fost transmise la locul de deținere mandatele europene de arestare și i s-a adus la cunoștință conținutul acestora.

De asemenea, s-a menționat aducerea la cunoștința persoanei solicitate A. posibilitatea de a consimți la predare către statul membru emitent, respectiv Germania, precum și faptul că se poate prevala de regula specialității.

În conținutul mandatului european de arestare emis de Judecătoria Nűrnberg - Germania, la data de 17 septembrie 2020, în vederea efectuării urmăririi penale, pe numele persoanei solicitate A., s-a indicat existența deciziei pe care se bazează mandatul european de arestare, respectiv mandatul de arestare preventivă nr. x din data de 9 septembrie 2020, emis de către Judecătoria Nűrnberg - Germania.

Ca și stare de fapt, s-a reținut, în esență, că, în data de 14 august 2020, persoana solicitată A., împreună cu persoanele urmărite separat B. și C., s-a întâlnit cu persoana vătămată D. în barul "E." din Nűrnberg și cei trei au solicitat persoanei vătămate să le plătească suma de 10.000 euro în decurs de o săptămână, amenințând-o că în caz contrar îi vor scoate ficatul cu un cuțit, că o vor obliga pe soția persoanei vătămate să muncească pentru ei în cazul în care nu va plăti, că vor face rău familiei persoanei vătămate, comunicându-i acesteia că ei fac parte din organizația "F.". Aceste fapte sunt reglementate de art. 255, art. 253 alin. (1) și (2), art. 249 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) din C. pen. german, infracțiuni ce se sancționează cu o pedeapsă de până la 15 ani închisoare.

În conținutul mandatului european de arestare emis la data de 24 septembrie 2020, de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Nűrnberg - Germania, în vederea efectuării urmăririi penale, pe numele persoanei solicitate A., s-a indicat existența deciziei pe care se bazează mandatul european de arestare, respectiv mandatul de arestare preventivă nr. x din data de 16 septembrie 2020, emis de către Judecătoria Nűrnberg - Germania.

Ca și stare de fapt, s-a reținut, în esență, că, în data de 16 august 2020, persoana solicitată A., împreună cu persoana urmărită separat "C.", a atacat și agresat fizic persoana vătămată aflată în localul "E." situat pe x din Nűrnberg, lovind-o cu pumnul în zona feței și cauzându-i leziuni la ochiul drept, palma dreaptă și degetele mâinii stângi, în zona pelvisului și în alte zone corporale, leziuni care i-ar fi cauzat decesul dacă nu ar fi primit tratament medical de urgență. Această faptă este reglementată de art. 212 alin. (1), art. 224 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 52 din C. pen. german, infracțiune ce se sancționează cu o pedeapsă de până la 15 ani închisoare.

Curtea a subliniat că infracțiunile de criminalitate organizată, șantaj și vătămare corporală gravă sunt incluse în lista celor 32 de infracțiuni, prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată și care nu implică verificarea îndeplinirii condiției a dublei incriminări, neintervenind nici prescripția răspunderii penale.

S-a arătat că, în virtutea art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în speță cea română, în vederea arestării și predării către un alt stat membru, respectiv cel german, a unei persoane solicitate, în acest caz, în vederea urmăririi penale, care se execută în baza principiului recunoașterii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

La termenul de judecată din data de 29 aprilie 2021 s-a procedat la audierea persoanei solicitate A., care, fiind întrebată și asupra consimțământului irevocabil la predare, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Germania.

De asemenea, s-a arătat că persoana solicitată A. a menționat expres că nu renunță la regula specialității, aspect consemnat în cuprinsul procesului-verbal existent la fila x.

În virtutea principiului recunoașterii și încrederii reciproce consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, nr. L190/1 din 18 iulie 2002, precum și raportat la dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată care reglementează mandatul european de arestare, s-a precizat că instanța română, adică Curtea de Apel Cluj, ca și autoritate judiciară de executare, nu are competența de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță, cea din Germania, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare și nici asupra oportunității mandatului european de arestare.

Raportat la dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea de Apel Cluj nu a constatat incidența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare.

Cu privire la aspectul invocat de către avocatul ales al persoanei solicitate A., în sensul că, din conținutul mandatelor europene de arestare emise pe numele clientului său nu ar rezulta că acesta ar fi fost încunoștințat/citat, Curtea a reținut că acesta se circumscrie motivului de refuz facultativ, prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004 republicată, însă acest motiv se referă la mandatele europene de arestare emise în vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, or, în speță, ambele mandate europene de arestare au fost emise în scopul efectuării urmăririi penale.

În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004 republicată și nefiind constatate impedimente legale la predare, curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată.

Împotriva Sentinței penale nr. 90 din data de 29 aprilie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală, în dosarul nr. x/2021, a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 10 mai 2021, sub nr. x/2021.

Prin motivele contestației formulate, la data de 11 mai 2021, s-a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, respingerea solicitării autorităților judiciare din Germania de executare a mandatelor europene de arestare emise la datele de 17 septembrie 2020 și 24 septembrie 2020 de către Judecătoria din Nűrnberg față de persoana solicitată, cu consecința refuzului predării acesteia către autoritățile judiciare germane, respectiv revocarea măsurii arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate.

Pe de o parte, s-a apreciat că există un motiv de refuz facultativ prevăzut de Decizia-cadru 2002/584/JAI, constând în emiterea mandatelor europene de arestare în baza unor mandate de arestare interne emise de autoritățile judiciare din Germania în lipsa persoanei solicitate, iar pe de altă parte, la rubrica privind garanțiile procesuale oferite persoanei solicitate odată cu predarea acesteia, nu se face trimitere la nicio procedură internă care ar permite persoanei solicitate contestarea mandatelor de arestare interne emise de autoritățile judiciare germane.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 90 din data de 29 aprilie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală în dosarul nr. x/2021, în raport de motivele invocate și dispozițiile legale aplicabile, constată următoarele:

Potrivit art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

În conformitate cu dispozițiile art. 84 alin. (2) din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Mandatul european de arestare constituie o procedură judiciară simplificată de predare transfrontalieră în scopul urmăririi penale ori executării unei pedepse sau măsuri de siguranță privative de libertate.

În cauză, arestarea și predarea persoanei solicitate A. se întemeiază pe existența a două mandate europene de arestare emise la 17 septembrie 2020 și 24 septembrie 2020 de Judecătoria Nűrnberg - Germania, în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârșirea în datele de 14 august 2020 și, respectiv, 16 august 2020, a infracțiunilor de criminalitate organizată și șantaj, fapte prevăzute de art. 255, art. 253 alin. (1) și (2), art. 249 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) din C. pen. german, respectiv tentativă de omor/vătămare corporală gravă, faptă prevăzută de art. 212 alin. (1), art. 224 alin. (1), art. 22, art. 23 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 52 din C. pen. german.

S-a arătat, în esență, că, în data de 14 august 2020, împreună cu persoanele urmărite separat B. și C., s-a întâlnit cu persoana vătămată D. în barul "E." din Nűrnberg și cei trei au solicitat persoanei vătămate să le plătească suma de 10.000 euro în decurs de o săptămână, amenințând-o că în caz contrar îi vor scoate ficatul cu un cuțit, că o vor obliga pe soția persoanei vătămate să muncească pentru ei în cazul în care nu va plăti, că vor face rău familiei persoanei vătămate, comunicându-i acesteia că ei fac parte din organizația "F.". Fapta din 16 august 2020 a constat în aceea că, împreună cu persoana urmărită separat "C.", a atacat și agresat fizic persoana vătămată aflată în localul "E." situat pe x din Nűrnberg, lovind-o cu pumnul în zona feței și cauzându-i leziuni la ochiul drept, palma dreaptă și degetele mâinii stângi, în zona pelvisului și în alte zone corporale, leziuni care i-ar fi cauzat decesul dacă nu ar fi primit tratament medical de urgență.

În ceea ce privește natura și încadrarea juridică a faptelor, astfel cum reiese din conținutul mandatelor europene de arestare aflate la dosar, Înalta Curte constată că infracțiunile de criminalitate organizată, șantaj și vătămare corporală gravă sunt incluse în lista celor 32 de infracțiuni, prevăzute la art. 97 din Legea nr. 302/2004, nemaifiind necesară examinarea condiției dublei incriminări.

În cuprinsul dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiași articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opționale de refuz al executării mandatului european de arestare.

Așadar, potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:

a) când, din informațiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleași fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiția ca, în cazul condamnării, sancțiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost grațiată ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;

b) când infracțiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autoritățile române au, potrivit legii române, competența de a urmări acea infracțiune;

c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.

Analizând dispozițiile legale menționate, prin raportare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu al predării persoanei solicitate.

Totodată, Înalta Curte apreciază că nu este aplicabilă niciuna dintre situațiile de refuz facultativ la predare prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, în ceea ce privește aspectele invocate de contestator ca fiind aplicabile în cauză, art. 99 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 302/2004, când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislația statului emitent: (i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la faptul că poate fi pronunțată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; care în opinia sa împiedică predarea persoanei solicitate, Înalta Curte constată, similar primei instanțe, că, dispozițiile legale invocate, nu sunt aplicabile mandatelor europene de arestare emise de autoritățile germane care nu sunt emise în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, ci așa cum s-a arătat, persoana solicitată este căutată în vederea efectuării de cercetări în cursul urmăririi penale pentru presupuse fapte ce fac obiectul mandatelor în discuție.

Or, în urma analizării datelor concrete ale cauzei, se constată că în mod judicios prima instanță a constatat că în speță sunt îndeplinite condițiile pentru a se pune în executare mandatele europene de arestare emis pe numele persoanei solicitate A..

Așa cum s-a arătat, potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, iar acesta se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Prin mandatul emis în cauză de o autoritate judiciară competentă, s-a solicitat arestarea persoanei solicitate și predarea sa autorităților judiciare în vederea efectuării urmăririi penale pentru faptele presupus comise de aceasta și descrise în cuprinsul mandatelor a căror executare se solicită. Mai mult, critica contestatorului că nu a fost citat nu are relevanță întrucât predarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale, având posibilitatea să formuleze cereri și apărări în legătură cu acuzațiile ce îi sunt aduse.

Prin urmare, se apreciază că aceste aspecte reiterate în fața instanței de control judiciar sunt neîntemeiate, în mod judicios reținând prima instanță că motivele invocate nu se circumscriu niciunui caz de refuz al predării persoanei solicitate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 90 din data de 29 aprilie 2021 pronunțate în dosarul nr. x/2021, de Curtea de Apel Cluj, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 90 din data de 29 aprilie 2021 pronunțate în dosarul nr. x/2021, de Curtea de Apel Cluj, secția penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2021.

GGC - CL