ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5384/2020

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 30.08.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Poliția Locală A Municipiului Craiova - Serviciul Circulație, Municipiul Craiova - prin Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunta sa se dispună anularea dispoziției seria x.H. nr. x, de ridicare a autoturismului, emisa de Poliția Locală a Municipiului Craiova cu consecința obligării pârâtei la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea acestei dispoziții, cu nerespectarea reglementarilor legale si restituirea sumei de 300 RON, sumă compusă din taxa de ridicare și contravaloare transport, achitată conform bonului fiscal nr. x/30.07.2019.

Pe cale de excepție, petenta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local nr. 73/2019.

Prin cererea modificatoare, reclamanta a arătat că înțelege să nu mai invoce excepția de nelegalitate a HCL nr. 73/2019, ci să solicite, în temeiul dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, anularea în tot sau în parte a Hotărârii Consiliului Local nr. 73/2019, cu menținerea celorlalte solicitări din cererea de sesizare a instanței.

2.1. Prin sentința nr. 1722 din data de 29 noiembrie 2019, Tribunalul Dolj, pronunțându-se cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale invocate, în temeiul art. 132 C. proc. civ., a considerat-o întemeiată și, admițând-o, și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova. Totodată, a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea în tot sau în parte a HCL al Municipiului Craiova nr. 73/2019 a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 17.01.2020, urmând a fi citate părțile.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut, în esență, că primul petit formulat de reclamantă vizează anularea Dispoziției de ridicare a vehiculului parcat neregulamentar R.H. nr. x/30.07.2019, în drept fiind invocate prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Reținând prevederile art. 1 și 8 din Legea contenciosului administrativ, care permit persoanei interesate să investească instanța de contencios administrativ în ipoteza în care se solicită anularea unui act administrativ - definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, precum și faptul că măsura dispusă prin Dispoziția de ridicare a vehiculului parcat neregulamentar este una tehnico-administrativă - conform definiției cuprinse în art. 203 1 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, iar dispoziția prin care este dispusă măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului este un act administrativ, îndeplinind condițiile impuse de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, tribunalul a apreciat că, în privința competenței de soluționare a cererii prin care se solicită anularea acestei dispoziții, sunt incidente dispozițiile art. 109 alin. (9) din O.U.G. nr. 195/2002, care stabilesc că " Prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la contravenții se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, dacă prin prezenta ordonanță de urgență nu se dispune altfel".

Or, dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 prevăd că "Împotriva procesului-verbal de constat are a c ontra v enției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia ", iar dispozițiile art. 32 alin. (1) și (2) din actul normativ anterior menționat prevăd: "(1)Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contrave n ția. (2) Controlul aplicării și executării sancțiunilor contravenționale principale și complementare este de competența exclusivă a instan ței prevăzute la alin. (1)".

Așa fiind, tribunalul a considerat că, o cerere prin care se solicită anularea unei dispoziții de ridicare a unui vehicul parcat neregulamentar - măsură tehnico-administrativă dispusă în vederea punerii în executare a unei sancțiuni contravenționale competența instanței care are competența de a analiza și legalitatea și temeinicia procesului-verbal sancționator, și anume Judecătoria în a cărei rază teritorială a fost comisă contravenția. Cum fapta imputată reclamantei a fost săvârșită în municipiul Craiova, din punct de vedere teritorial, instanța competentă a soluționa cererea de anulare a Dispoziției de ridicare a vehiculului parcat neregulamentar este Judecătoria Craiova.

În privința petitului prin care s-a solicitat obligarea la restituirea sumei de 300 RON, achitată pentru reintrarea în posesia autovehiculului ridicat, se reține că acestea au un caracter accesoriu în raport de prima cerere, fiind de competența aceleiași instanțe, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea în tot sau în parte a HCL al Municipiului Craiova nr. 73/2019, instanța a considerat că se impune disjungerea acestuia și formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 17.01.2020, urmând a fi citate părțile.

2.2. Prin sentința nr. 2379 din data de 11.03.2020, Judecătoria Craiova a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, reținând, în esență, că reclamanta are calitatea de judecător la Judecătoria Craiova-Sectia Civilă, în raport de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum și în raport de cererea formulată de reclamantă privind conexarea cu un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Pitești.

2.3 Prin sentința nr. 4211 din data de 8 septembrie 2020 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe, s-a suspendat judecata și s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, instanța, în contextul enunțării dispozițiilor art. 1 alin. (1) din legea nr. 554/2004 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, prin raportare la obiectul acțiunii, a reținut că dispoziția prin care este dispusă măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului este un act administrativ, îndeplinind condițiile impuse de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, în privința competenței de soluționare a cererii prin care se solicită anularea acestei dispoziții, apreciind că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 109 alin. (9) din O.U.G. nr. 195/2002 prin raportare la dispozițiile art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, întrucât prevederile art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 stabilesc competența judecătoriei în a cărei circumscripție s-a sâvârșit contravenția strict pentru cazul plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, aceasta neputând fi extinsă și în cazul actelor administrative emise în legătură cu prevederile O.U.G. nr. 195/2002. Ca urmare, potrivit dispozițiilor legii nr. 554/2004, acest capăt de cerere este de competența secției de contencios administrativ a tribunalului.

Totodată, dispoziția seria x.H. nr. x/30.07.2019, a fost emisă în baza HCL a Mun. Craiova nr. 73/2019, astfel încât capătul de cerere privind anularea acestei dispoziții este accesoriu capătului de cerere având ca obiect anularea HCL. Ca urmare, acesta urmează a fi judecat de instanța competentă să judece capătul de cerere având ca obiect anularea HCL a Mun. Craiova nr. 73/2019, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Tribunalul Dolj, iar față de caracterul accesoriu al petitului prin care s-a solicitat obligarea la restituirea sumei de 300 RON în raport de petitul privind anularea dispoziției seria x.H. nr. x/30.07.2019, de ridicare a autoturismului, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a petitului accesoriu aparține aceleiași instanțe.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Pentru identificarea instanței competente după materie este esențial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanța de contencios administrativ a fost investită de reclamanta cu un capăt de cerere având ca obiect anularea în tot sau în parte a HCL a Mun. Craiova nr. 73/2019, precum și anularea dispoziției seria x.H. nr. x/30.07.2019, de ridicare a autoturismului, emisa de Poliția Locală a Municipiului Craiova, si restituirea sumei de 300 RON, sumă compusă din taxa de ridicare și contravaloare transport, achitată conform bonului fiscal nr. x/30.07.2019.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

Totodată, art. 8 alin. (1) din aceeași lege prevede că: Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Inalta Curte constată, pe de-o parte, că dispoziția prin care este dispusă măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului este un act administrativ, îndeplinind condițiile impuse de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind deci un act unilateral emis de o autoritate publică - Poliția Locală a Municipiului Craiova - în vederea executării în concret a legii care modifică raporturi juridice preexistente sau dă naștere unor raporturi juridice noi, act administrativ care poate fi atacat în justiție de către persoanele care se consideră vătămate prin acesta.

Astfel, împărtășind opinia judecătoriei Pitești, în privința competenței de soluționare a cererii prin care se solicită anularea acestei dispoziții, Înalta Curte apreciază că, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 109 alin. (9) din O.U.G. nr. 195/2002 prin raportare la dispozițiile art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, întrucât prevederile art. 31 alin. (1) și art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 stabilesc competența judecătoriei în a cărei circumscripție s-a sâvârșit contravenția strict pentru cazul plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, aceasta neputând fi extinsă și în cazul actelor administrative emise în legătură cu prevederile O.U.G. nr. 195/2002. Ca urmare, potrivit dispozițiilor legii nr. 554/2004, acest capăt de cerere este de competența secției de contencios administrativ a tribunalului.

Pe de altă parte, dispoziția seria x.H. nr. x/30.07.2019, a fost emisă în baza HCL a Municipiului Craiova nr. 73/2019, astfel încât capătul de cerere privind anularea acestei dispoziții este accesoriu capătului de cerere având ca obiect anularea HCL, acesta urmând a fi judecat de instanța competentă să judece capătul de cerere având ca obiect anularea HCL a Municipiului Craiova nr. 73/2019, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Tribunalul Dolj.

Față de caracterul accesoriu al petitului prin care s-a solicitat obligarea la restituirea sumei de 300 RON în raport de petitul privind anularea dispoziției seria x.H. nr. x/30.07.2019, de ridicare a autoturismului, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a petitului accesoriu aparține aceleiași instanțe.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Poliția Locală a Municipiului Craiova - Serviciul Circulație și Municipiul Craiova prin primar, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2020.