ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4584/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 9 octombrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/22.09.2017 emis de pârâtă, ca fiind nelegal și netemeinic.

Prin sentința civilă nr. 691 din 15 decembrie 2017, Curtea de Apel Craiova a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a dispus anularea raportului nr. x/22.09.2017 și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.000 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivare, recurenta pârâtă arată că, în mod greșit prima instanță a reținut că în desfășurarea activităților din cadrul Asociatei reclamantul nu s-a folosit de cunoștințele și competențele sale profesionale în calitate de funcționar public, neexistând vreo dovadă ca obiectul și rezultatul activității sale derulate în sectorul privat au interferat sau au influențat activitatea acestuia din sfera funcției publice, deoarece, între cele două domenii în cadrul cărora intimatul-reclamant A. își desfășoară activitatea există o legătură directă/indirectă, aspect ce rezultă în mod evident din compararea fișelor de post pentru cele două funcții/calități.

Astfel, conform documentelor aflate la dosarul cauzei, intimatul-reclamant A., începând cu data de 06.03.2007, a fost numit în funcția publică de conducere de șef serviciu la Serviciul resurse umane din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj în baza Dispoziției Directorului executiv nr. 231/06.03.2007.

În fișa postului acestuia nr. 243 întocmită la data de 03.01.2011 sunt cuprinse atribuții specifice activității Serviciului resurse umane, salarizare și pentru funcția publică, printre care, la punctul 27 "derulează activități specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forței de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii".

B. și Dezvoltare Socială Gorj, în calitate de angajator, a încheiat cu A., în calitate de salariat, având funcția de agent orientare profesională a șomerilor/agent informare privind cariera, Contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/15.05.2014. Obiectul contractului este "prestarea de activități calificate în cadrul Proiectului "Noi șanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile" și o durată determinată de 17 luni, pe perioada cuprinsă între data de 16.05.2014 și data de 16.10.2015.

În baza contractului de muncă a obținut venituri de natură salarială, așa cum sunt evidențiate atât în declarația de avere depusă de persoana evaluată/cât și în fișele fiscale transmise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice.

În cadrul B., asociație ce are ca prim scop "promovarea incluziunii active a persoanelor dezavantajate", asociație în care intimatul-reclamant era și membru fondator, acesta avea sarcini și responsabilități în resurse umane, fiind evident o legătură între atribuțiile specifice funcției publice și atribuțiile din sfera privată.

Astfel, conform fișei postului - referent/expert grup țintă, intimatul-reclamant avea printre sarcinile și responsabilitățile postului:

• Redactează contractele individuale de muncă și actele adiționale la contractele individuale de muncă pentru personalul angajat al AIDS. Gorj în cadrul proiectului "Noi Șanse De Ocupare Pentru Persoanele Vulnerabile";

- Verifică, pe baza condicii de prezență, întocmirea fișelor de pontaj de către personalul angajat;

- Întocmește și păstrează dosarele complete pentru personalul angajat al C. în cadrul proiectului "Noi Șanse De Ocupare Pentru Persoanele Vulnerabile;

- Întocmește și elaborează adeverințe și orice alte acte ce dovedesc calitatea de angajat a personalului B..

Din toate acestea, este evident că aceste responsabilități cuprinse în fișa postului solicită pregătire în domeniul resurselor umane iar intimatul-reclamant exercită în sfera publica, funcția de șef serviciu la Serviciul resurse umane din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, care este, prin natura ei, o funcție ce implică exercitarea atribuțiilor specifice activității Serviciului resurse umane.

Ca urmare, activitățile desfășurate de către domnul A., atât în calitate de funcționar public cât și în calitate de referent/expert grup țintă (activitate desfășurată în mediul privat) sunt similare, ambele circumscriindu-se aceluiași domeniu - resurse umane.

Nu are relevanță faptul că, din analiza rapoartelor de activitate ale reclamantului rezultă că a desfășurat doar activități organizatorice privind susținerea unor cursuri de formare profesională precum și activități de secretariat, etc, atâta timp cât din analizarea fiselor posturilor exercitate de către reclamant reiese în mod clar faptul că desfășura activități specifice resurselor umane.

În consecință, cele trei condiții despre care se face vorbire în conținutul art. 96 alin. (1) al Legii nr. 161/2003 respectiv: deținerea unei funcții publice, exercitarea simultană a unei altei funcții în mediul privat și existenta unei legături directe sau indirecte între cele doua domenii de activitate, sunt întrunite în mod cumulativ în speță, starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant fiind evidentă.

Consideră că legătura indirectă între cele două activități exercitate de către intimatul-reclamant, în sfera publică cât și in sfera privată, nu poate fi înlăturată, ignorată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunțate de legiuitor: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, constituie un imperativ esențial într-o societate democratică, legiuitorul reținând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că "unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnități publice și funcții publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de interese și Regimul incompatibilităților".

Având în vedere aceste aspecte, dispozițiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deține o funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activități care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Intimatul-reclamant A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, cerința legală fiind îndeplinită, atâta timp cât activitățile desfășurate în domeniul privat presupun punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale și, mai mult decât atât, obiectul și rezultatele activității derulate în sectorul privat pot interfera cu sfera de activitate a funcției publice.

În concluzie, consideră că este dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant A. în perioada 16.05.2014 -16.10.2015, încălcând dispozițiile și art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deținut simultan cu funcția publică de conducere și funcția de agent orientare profesională a șomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B., funcție aflată în legătură directă cu atribuțiile din fișa postului.

Se arată astfel că, în urma evaluării, ANI a reținut în concluziile raportului de evaluare contestat că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate în perioada 16.05.2014 - 16.10.2015, încălcând dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deținut simultan atât funcția publică de conducere șef-serviciu în cadrul DGASPC Gorj, cât și funcția de agent orientare profesională a șomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B.. Totodată, prin raport s-a reținut că cele două funcții se află în legătură directă datorită atribuțiilor similare prevăzute în fișa postului, prin desfășurarea, atât la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, cât și la B. și Dezvoltare Socială Gorj, de activități specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forței de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii.

Consideră că în mod corect, legal și temeinic, prima instanță a reținut că raportul de evaluare ANI cu nr. x astfel încheiat este nelegal și netemeinic.

Astfel, prima instanță a reținut că nu a existat nicio stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003.

Potrivit art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003, funcționarii publici pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătura directa sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public.

Cu toate că o perioadă determinată de timp, a exercitat simultan funcția publică de conducere de șef-serviciu la DGASPC Gorj cu calitatea de membru în B. și Dezvoltare Socială Gorj pentru derularea proiectului "Noi șanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile", activitățile prestate în cadrul Asociației nu au nicio legătură, directă sau indirectă, cu atribuțiile din fișa postului de șef serviciu, neexistând vreo stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, fapt dovedit prin compararea atribuțiilor si responsabilităților din fișa postului de la DGASPC Gorj, pe de o parte, cu activitățile și responsabilitățile din rapoartele de activitate de la Asociație, pe de altă parte.

Reglementând raportul dintre activitatea din funcția publică și alte activități din sectorul privat aflate în legătură directă/indirectă cu atribuțiile funcționarului public, legiuitorul a urmărit transpunerea în legislația internă a principiului transparenței în exercitarea funcției publice, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcției publice.

Prin urmare, legiuitorul a avut în vedere existența stării de incompatibilitate potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 doar în acele situații în care funcționarul public exercită efectiv și concret activități în sectorul privat care au legătura directă/indirectă cu atribuțiile funcționarului public din cadrul instituției în care lucrează. Așadar, simpla sa calitate de membru într-o asociație (Asociația, pentru Incluziune și Dezvoltare Socială Gorj), fără a desfășura activități, specific (potrivit rapoartelor de activitate anexatei, cu atât mai mult cu cât asociația respectiva nu are scop patrimonial) nu duce automat la existența stării de incompatibilitate.

Potrivit rapoartelor de activitate, intimatul reclamant arată că, a desfășurat doar activități organizatorice privind susținerea unor cursuri de formare profesională, precum și activități de secretariat (arhivă, registratură, arhivare), recepționare servicii de telefonie și internet, participare cursuri/ședințe, promovare proiect, amenajare-dotare spațiu, constituire grupe cursanți, monitorizare desfășurare curs, participarea la ședințe cu ceilalți membri de implementare a proiectului, comunicare în limba engleză, participare cursuri.

Atât timp cât nu a desfășurat în cadrul Asociației nicio activitate de incluziune sau dezvoltare socială și nicio activitate privind orientarea profesională a șomerilor sau informarea privind cariera și a avut doar simpla calitate de membru în Asociație, consideră că nu a desfășurat activități în sectorul privat care să aibă orice fel de legătură cu atribuțiile funcției sale publice din cadrul DGASPC Gorj.

Orice interpretare contrară a legislației în vigoare este eronată, întrucât incompatibilitățile reprezintă o îngrădire și o restrângere a aplicării principiului libertății muncii, astfel încât regimul acestora este strict prevăzut de lege, acestea fiind de strictă interpretare si aplicare, nefiind permis aplicarea regimului incompatibilităților prin analogie, ci doar în cazurile strict prevăzute de lege.

Din aceste motive, susținerea recurentei în sensul ca "nu are relevanță analiza rapoartelor de activitate" este una eronată, cu atât mai mult cu cât în cadrul B. nu există o fișă a postului în care sa fie evidențiate atribuțiile și responsabilitățile, ci există, în schimb, doar aceste rapoarte de activitate care țin loc de fișă a postului, rapoarte pe care ANI recunoaște că nu le-a luat niciodată în calcul.

Consideră că în desfășurarea activităților din cadrul Asociației, nu s-a folosit de cunoștințele și competențele sale profesionale în calitate de funcționar public și, totodată, nu există nicio dovadă că obiectul și rezultatul activității derulate în sectorul privat au interferat sau au influențat activitatea mea din sfera funcției publice.

De asemenea, susținerile recurentei că un asemenea pericol abstract (privind influențarea sau interferența activităților sale) a existat tocmai datorită stării de incompatibilitate sunt eronate, raționamentul acesteia fiind unul greșit. Tocmai faptul că, în cadrul Asociației, s-a abținut de la orice fel de activitate similară atribuțiilor sale de funcționar public a asigurat transparența decizională, integritatea și evitarea oricărui fel de interferență cu funcția publică pe care a deținut-o la DGASPC Gorj.

Este adevărat că scopul reglementării regimului incompatibilităților este justificat de o prezumată stare de pericol derivată din starea de incompatibilitate, însă pentru a se putea prezuma o asemenea stare de pericol este necesar să existe efectiv această stare de incompatibilitate. Deci, raportul este de la cauză la efect, și nu invers, cum susține intimata. Trebuie, mai întâi, demonstrată existența stării de incompatibilitate, pentru a se observa dacă s-a născut o stare de pericol, și nu în sens invers.

Or, ceea ce a susținut este faptul că nu a existat niciodată o stare de incompatibilitate în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, în niciun moment nu a existat o presupusă stare de pericol referitoare la principiile legale care guvernează funcția publică - imparțialitate, integritate, transparență decizională și prioritatea interesului public și general.

De asemenea, recurenta nu poate înlocui presupusul motiv al stării de incompatibilitate din perioada 16.05.2014 - 16.10.2015 din Raportul de evaluare nr. x/22.09.2017, respectiv acela că ar fi deținut două funcții care se află în legătură directă, "desfășurând, atât la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, cât și la B. și Dezvoltare Socială Gorj, activități specifice incluziunii sociale, componenta - ocuparea forței de muncă, în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii" cu cel menționat în cererea de recurs, unde motivează starea de incompatibilitate prin desfășurarea unor activități similare de către el, "atât în calitate de funcționar public, cât și în calitate de referent/expert grup țintă (activitate desfășurată în mediul privat), ambele circumscriindu-se aceluiași domeniu - resurse umane".

Mai mult, potrivit tabelului de la art. 6 din Acord, se observă ca Asociația al cărui membru a fost, a desfășurat în perioada respectivă doar activități organizatorice și de secretariat (obținere autorizații, informare publică, organizare cursuri și grupe de cursanți, management etc), fapt care corespunde în totalitate cu mențiunile din Rapoartele de activitate.

Pe de altă parte, în Regulamentul de organizare si funcționare al DGASPC Gorj pentru perioada 2014-2015. la art. 6 pct. 18. la atribuțiile structurii pe care o conduce, Serviciul resurse umane, salarizare și pentru funcția publică, nu apare nicio atribuție, sarcină sau responsabilitate privind activitatea de incluziune socială sau de consiliere și orientare profesională a șomerilor.

Așadar, în cadrul B., nu s-a ocupat, în niciun moment, de activitățile specifice incluziunii sociale, și mai ales, de ocuparea forței de muncă în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii. Se poate observa că, în desfășurarea activităților din cadrul Asociației, nu s-a folosit de cunoștințele si competentele sale profesionale în calitate de funcționar public si, totodată, nu există nicio dovadă că obiectul si rezultatul activității sale derulate în sectorul privat au interferat sau au influențat activitatea sa din sfera funcției publice.

Prin Rezoluția din 3 decembrie 2018 a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 23 septembrie 2020, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte reține caracterul său fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 96 alin. (1) teza II din Legea nr. 161/2003, funcționarii publici, pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului.

Finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 161/2003 constă în asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice, precum și în prevenirea corupției, astfel cum se prevede expres în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Prin urmare, obiectul care circumscrie sfera de incidență a incompatibilităților vizate de Legea nr. 161/2003 îl constituie protejarea integrității persoanei ce ocupă o funcție sau demnitate publică de eventualele ingerințe determinate de interese personale ce decurg din desfășurarea în paralel a unor activități private conexe. În egală măsură, în accepțiunea legiuitorului, protejarea integrității se corelează în mod necesar cu evitarea faptelor de corupție ce ar putea fi săvârșite ca urmare a îmbinării exercitării funcției publice cu desfășurarea unor activități economice.

Înalta Curte apreciază că asigurarea acestei integrități și prevenirea faptelor de corupție se realizează doar în situația în care există premise reale de natură a amenința în mod efectiv valorile sociale apărate, respectiv atunci când există o suprapunere a exercitării efective a două funcții vizate de legiuitor, situație în care există posibilitatea generării unor interese personale conflictuale cu exercitarea unei funcții sau demnități publice. Doar o atare interpretare dă sens reglementărilor legale privind regimul incompatibilităților și este de natură a justifică limitarea exercitării unor drepturi.

O funcție de demnitate, o funcție publică sau privată nu sunt caracterizate numai de actul alegerii, numirii, desemnării sau învestirii, ci și de ansamblul atribuțiilor, prerogativelor, drepturilor și competențelor prevăzute de lege care intră în conținutul lor, și prin a căror exercitare concomitentă și concurentă în viața socială, de către același subiect, se potențează situațiile de conflict pe care legiuitorul tinde a le evita prin instituirea incompatibilităților.

În speță, intimatul-reclamant a fost numit, începând cu data de 06.03.2007, în funcția de conducere șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj.

Ulterior, în perioada 16.05.2014-16.10.2015 a fost membru în cadrul B. în funcția de referent/expert grup țintă în cadrul proiectului "Noi șanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile".

Prin Raportul de evaluare cu nr. x/22.09.2017, recurenta pârâtă a reținut că intimatul reclamant s-a aflat într-o stare de incapabilitate în perioada 16.05.2014 - 16.10.2015, încălcând dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât a deținut simultan atât funcția publică de conducere șef serviciu în cadrul DGASPC Gorj, cât și funcția de agent orientare/profesională a șomerilor/agent informare privind cariera în cadrul B.. Totodată, prin raport s-a reținut că cele două funcții se află în legătură directă datorită atribuțiilor similare prevăzute în fișa postului.

Instanța de fond a apreciat că în cauză nu există vreo stare de incompatibilitate, în sensul art. 96 din Legea nr. 161/2003, întrucât activitățile prestate de reclamant în baza contractului individual de muncă nu au nicio legătură, directă sau indirectă, cu atribuțiile din fișa postului de șef serviciu deoarece nu a exercitat efectiv și concret activități în sectorul privat care au legătură directă/indirectă cu atribuțiile funcționarului public din cadrul instituției în care lucrează.

Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte constată că, în raport de fișa postului nr. x, atribuțiile de serviciu ale intimatului reclamant, în calitatea sa de șef serviciu resurse umane, salarizare pentru funcția publică, erau la data de referință, printre altele:

- derularea de activități specifice incluziunii sociale, componenta "ocuparea forței de muncă", în sensul sprijinirii accesului grupurilor vulnerabile pe piața muncii;

- întocmirea statelor de personal pe compartimente și înaintarea spre aprobare directorului Executiv al DGASPC Gorj;

- verificarea, pe baza condicilor de prezență, întocmirea fișelor de pontaj a personalului din aparatul propriu.

Activitățile prestate pentru B. și Dezvoltare Socială Gorj, în baza contractului individual de muncă, conform rapoartelor de activitate lunare întocmite în perioada respectivă și enumerate chiar de către intimatul-reclamant în înscrisul aflat la dosar fond, au constat în:

- redactare contracte individuale de muncă, întocmire dosare de personal, completare fișe post, întocmire dosare personal . . . . . . . . . .,

- elaborare draft al procedurii de selectare a persoanelor ce ar corespunde grupului țintă al proiectului,

- întocmire dosare preliminare pentru persoane care aparțin de grupul țintă al proiectului,

- promovare obiective proiect,

- selectare persoane care aparțin grupului țintă pentru cursurile "operator introducere, validare și prelucrare date" și "îngrijitoare bolnavi la domiciliu",

- activități de secretariat,

- amenajare - dotare spațiu,

- constituire grupe de cursanți,

- revizuire dosare persoane care aparțin grupului țintă al proiectului, monitorizare desfășurare curs.

Înalta Curte reține că însăși obiectul contractului individual de muncă nr. x/15.05.2014 îl constituia "prestarea de activități calificate în cadrul proiectului "Noi șanse de ocupare pentru persoanele vulnerabile", ceea ce presupune că, încă de la încheierea contractului s-a avut în vedere faptul că intimatul reclamant este o persoană calificată în derularea proiectului iar activitățile care urmau a fi desfășurate de acesta în domeniul privat presupuneau punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale.

De altfel, din activitățile enumerate a fi fost efectuate în cadrul Asociației, majoritatea acestora sunt activități specifice incluziunii sociale, respectiv, elaborare draft al procedurii de selectare a persoanelor ce ar corespunde grupului țintă al proiectului, întocmire dosare preliminare pentru persoane care aparțin de grupul țintă al proiectului, promovare obiective proiect, selectare persoane care aparțin grupului țintă pentru cursurile "operator introducere, validare și prelucrare date" și "îngrijitoare bolnavi la domiciliu, revizuire dosare persoane care aparțin grupului țintă al proiectului, monitorizare desfășurare curs, activități care intrau în atribuțiile sale de serviciu. derularea de activități specifice incluziunii sociale, De asemenea, alte activități, respectiv, redactare contracte individuale de muncă, întocmire dosare de personal, completare fișe post, întocmire dosare personal, pot fi subsumate celorlalte două atribuții de serviciu enumerate mai sus, ele vizând în mod neîndoielnic legături între ele.

Așadar, Înalta Curte nu poate achiesa la susținerile intimatului reclamant potrivit cărora, nu a desfășurat în cadrul Asociației nicio activitate de incluziune sau dezvoltare socială și nicio activitate privind orientarea profesională a șomerilor sau informarea privind cariera.

Este deci evidentă legătura directă/indirectă care există între atribuțiile exercitate de intimatul reclamant ca funcționar public, potrivit fișei postului și activitățile remunerate desfășurate în sectorul privat, pe baza contractului de prestări servicii calificate, situație care se încadrează în sfera reglementată de art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003

În concluzie, intimatul reclamant a exercitat efectiv si concret activități în cadrul Asociației care au legătură directă/indirectă cu atribuțiile sale în calitatea de șef serviciu resurse umane, salarizare pentru funcția publică din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, situație care se încadrează în sfera reglementată de art. 96 alin. (1) teza II din Legea nr. 161/2003.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 alin. 1 C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată și în rejudecare, va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant, menținând ca legal emis raportul de evaluare nr. x/22.09.2017 emis de recurenta - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 691 din data de 15 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă atacată și, rejudecând, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2020.