ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6834/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 9 mai 2017, sub nr. x/2017, reclamanta Universitatea Politehnică din București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale:

- anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 9409/07.11.2016, înregistrat la UPB cu nr. x/23.11.2017 aferent cererii de Rambursare 6 și a actelor premergătoare acestuia;

- validarea cheltuielilor cuprinse în Cererea de finanțare nr. x și admiterea contestației formulate de Universitatea Politehnică din București în data de 18.04.2016, în cuantum de 404.343 RON prin corectarea erorii materiale apărute la contractare în cadrul proiectului x, cod SMIS 52792;

- obligarea pârâtei la validarea sumei de 404.343 RON reprezentând cheltuieli cu personalul și constatarea ca eligibilă a cheltuielii în valoare de 13.145.49 RON reprezentând cheltuieli de tip FEDR rezultate sub pretextul depășirii procentului de 10% impus prin Ghidul Solicitantului - Condiții Generale 2013, motivele care au dus la scăderea acestui procent fiind tocmai invalidarea sumei de 404.434 reprezentând cheltuielile de personal efectuate.

Prin sentința civilă nr. 4213 din 8 noiembrie 2017, Curtea de Apel București a respins excepțiile lipsei de interes și lipsei de obiect, ca neîntemeiate, a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta Universitatea Politehnică din București, solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea excepției inadmisibilității și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a reluat, aproape integral și în mod amplu, starea de fapt învederată și în fața primei instanțe, raportat la aspectele particulare ale cauzei, prezentând motivele pentru care se impunea, în opinia sa, admiterea cererii de chemare în judecată, întrucât nu se poate invoca lipsa procedurii, din moment ce reclamanta a depus toate diligențele pentru soluționarea cauzei.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subssidiar, respingerea recursului, ca nefondat, reiterând argumentele pentru care a apreciat că este inadmisibilă cererea de chemare în judecată.

II. Soluția instanței de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și ale art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește următoarele:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În cauză, cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, criticile formulate de reclamantă neputând fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

Astfel, prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a preluat integral susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată, fără a se raporta la considerentele sentinței atacate și fără a le combate efectiv.

Prin sentința primei instanțe s-a respins cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă, judecătorul fondului arătând că era necesară contestarea deciziei de soluționare a contestației împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 9409/07.11.2016.

În condițiile arătate, susținerile recurentei-reclamante nu permit analizarea sentinței atacate din perspectiva niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea căii de atac.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În absența unor critici aduse hotărârii primei instanțe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanța superioară neputând proceda la o reevaluare a susținerilor în fapt și în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalității unei hotărâri judecătorești supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului.

Întrucât, în speță, recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, și va anula recursul declarat de reclamanta Universitatea Politehnică din București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Dată

Tip

Sursă

30/09/2016

Cerere de chemare în judecată A. srl

04/10/2017

Motive de recurs

Recurent - A. SRL

04/10/2017

Dovadă de achitare taxa de timbru

Reclamant - A. SRL

22/11/2017

Întâmpinare

Intimat - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE DOLJ

29/07/2020

Acte

Recurent - A. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR B..

31/08/2020

Note scrise

Recurent - A. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR B..

Admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare.

Anulează recursul declarat de reclamanta Universitatea Politehnică din București împotriva sentinței civile nr. 4213 din 8 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2020.