ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5161/2020

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 06.09.2017, pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Durnești și Consiliul Local al Comunei Durnești prin Primar au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management POS Mediu București, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/30.12.2016 și a Deciziei nr. 12173/06.03.2017 emise de pârât în soluționarea contestației administrative, concomitent cu anularea corecției financiare de 25%, în cuantum de 493.834,50 RON stabilite în sarcina Consiliului Local al Comunei Durnești.

1.2. Sentința instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 54 din 28 martie 2018, Curtea a admis acțiunea și a anulat Decizia nr. 12173/06.03.2017 emisă de pârât în soluționarea contestației administrative și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/30.12.2016.

A obligat pârâtul să achite reclamantei Comuna Durneși 5.000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar, în subsidiar, în urma rejudecării, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului său, pârâta arată că reclamanta A., în calitate de beneficiar, a încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene prin Direcția Generală Programe Infrastructură Mare, în calitate de Autoritate de Management POS Mediu, Contractul de finanțare nr. x/11.06.2015 (denumit în continuare Contractul de finanțare), pentru implementarea proiectului intitulat "Sistem integrat de alimentare cu apă în satele Cucuțeni, Durnești și Băbiceni-Broșteni, comuna Durnești, județul Botoșani", cod SMIS-CSNR 58479, Axa prioritară 1 - Extinderea și Modernizarea Sistemelor de Apă și Apă Uzată (denumit în continuare Proiectul).

Pentru implementarea Proiectului susmenționat, UAT Durnești, în calitate de achizitor, a încheiat cu asocierea S.C. B. S.R.L. SUCEAVA a S.C. C. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. SUCEAVA, în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/29.07.2014 (denumit în continuare Contractul de lucrări) având ca obiect realizarea unui "Sistem integrat de alimentare cu apă, în județul Botoșani".

După finalizarea implementării Proiectului, Serviciul Antifraudă și Constatare Nereguli din cadrul AM POS Mediu a întocmit Suspiciunea de neregulă nr. 4177/2178/27.10.2016 (denumită în continuare Suspiciunea de neregulă) cu privire la o serie carențe în ceea ce privește modul în care s-a realizat procedura de atribuire a Contractul de lucrări.

În cuprinsul suspiciunii de neregulă amintite s-a reținut încălcarea normativelor legale în materia achizițiilor publice, încălcare rezultată ca urmare a nerespectării Deciziei CNSC și a Deciziei Curții de Apel cu privire la evaluarea procedurii, ceea ce a condus la nerespectarea principiilor transparenței și al tratamentului egal față de ofertanții participanți, fiind propusă ca sancțiune o corecție financiară de 25% din valoarea Contractului de lucrări.

Ulterior, echipa de control din cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu (AM POS Mediu), în urma verificărilor realizate cu privire la aspectele sesizate prin Suspiciunea de neregulă, a întocmit Proiectul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență, transmis prin adresa cu nr. x/21.12.2016 către A. în vederea exprimării de către aceasta a unui punct de vedere.

În urma verificărilor efectuate asupra constatărilor consemnate în Suspiciunea de neregulă și analizării obiecțiunilor expuse de UAT Durnești în punctul de vedere, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, a fost emisă Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru progr/amete operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/30.12.2016 (denumită în continuare Nota de constatare), comunicată intimatei-reclamante prin Notificarea beneficiarului cu privire la finalizarea misiunii de control nr. x/30.12.2016.

Ca sancțiune pentru abaterile reținute, în conformitate cu prevederile art. 98 - Corecții financiare ale statelor membre din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, ale pct. 16 din Decizia CE (2013) 9527 și ale pct. A.4 secțiunea Evaluarea ofertelor din Anexa H.G. nr. 519/2014, prin Nota de constatare a fost aplicată UAT Durnești o corecție de 25% din valoarea Contractului de lucrări, respectiv 422.028,26 RON.

Împotriva Notei de constatare, UAT Durnești a formulat Contestație, demers administrativ care a fost însă respins prin Decizia nr. 12173/06.03.2017 privind soluționarea contestației (denumită în continuare Decizia).

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de apel Suceava cu nr. x/2017, UAT Durnești a solicitat instanței, inițial anularea Deciziei și a Notei de constatare pentru ca, ulterior, printr-o cerere completatoare, să solicite și suspendarea executării acelorași acte administrative.

Prin sentința civilă atacată prin prezenta cerere de recurs, prima instanță a apreciat că demersul UAT Durnești este unul legitim și justificat astfel că a admis cererea de chemare în judecată și a anulat atât Decizia cât și Nota de constatare atacate de reclamantă.

Argumente în susținerea nelegalității hotărârii.

Recurenta pârâtă susține că este profund părtinitor al modului în care prima instanță a înțeles să analizeze și să soluționeze speța cu care a fost sesizată, deficiențele menționate conducând la pronunțarea unei soluții viciate a cărei reformare se impune prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 (sentința cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei) și pct. 8 (sentința a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material), așa cum detalia și demonstra în cele ce preced.

Menționează recurenta faptul că prin actele adminstrative contestate și anulate de către prima instanță, A. a fost sancționată pentru modul defectuos în care a efectuat reevaluarea ofertelor urmare hotărârilor CNSC și Curții de Apel Suceava.

Astfel, așa cum a reținut în mod corect și prima instanță, în ceea ce privește procedura de atribuire a Contractului de lucrări, evenimentele s-au petrecut astfel:

Atribuirea Contractul de lucrări a fost inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. x/12.04.2013, procedura aleasă fiind cea de licitație deschisă iar criteriul de atribuire prețul cel mai scăzut.

Evaluarea operatorilor economici participanți s-a finalizat inițial prin emiterea Raportului nr. x/9.07.2013.

Pe parcursul etapei de evaluare, comisia de evaluare a descalificat șase din cei șapte ofertanți din cauza unor motive cu privire la cerințele minime sau în ceea ce privește specificațiile tehnice. Ca urmare a acestui raport de evaluare, trei dintre cei șase ofertanți care au fost respinși au depus plângere la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (denumit în continuare CNSC).

Cele trei plângeri ale ofertanților S.C. D. S.R.L. Botoșani, S.C. E. S.R.L. Botoșani și S.C. F. S.R.L. Botoșani, au fost evaluate într-o procedură comună a CNSC, care a fost finalizată prin emiterea Deciziei nr. 3003/C3/3011-3018-3036/22.08.2013 (denumită în continuare Decizia CNSC nr. 3003). Prin această decizie, CNSC a anulat Raportul de evaluare nr. x/9.07.2013 și a obligat Autoritatea contractantă să reevalueze ofertele respinse. CNSC a menționat că justificările comisiei de evaluare în respingerea ofertelor nu au fost bine motivate, astfel că CNSC a decis ca ofertanții respectivi să fie reevaluați, dar numai prin prisma motivelor incluse în decizia sa.

UAT Durnești a formulat plângere împotriva Deciziei CNSC nr. 3003/C3/3011-3018-3036/22.08.2013, aceasta făcând obiectul dosarului nr. x/2013, instanța învestită fiind Curtea de Apel Suceava. Instanța, în soluționarea plângerii formulate de UAT Durnești, a emis Decizia nr. 8655 din 30/10/2013, prin care a modificat în parte Decizia CNSC nr. 3003, în sensul că a respins contestația formulată de către S.C. F. S.R.L. Botoșani ca neîntemeiată și a menținut celelalte dispoziții ale Deciziei CNSC nr. 3003. Astfel, pentru cei doi ofertanți rămași, respectiv S.C. D. S.R.L. Botoșani și S.C. E. S.R.L. Botoșani, Curtea a constatat că Decizia CNSC nr. 3003 este corectă și că Autoritatea contractantă ar trebui să refacă evaluarea pentru acești doi ofertanți, numai pentru motivele incluse în Decizia CNSC 3003.

Drept urmare, Autoritatea contractantă a reluat procedura de evaluare, prin emiterea a două solicitări de clarificare către cei doi ofertanți, și anume Solicitările de clarificări nr. 2023 și nr. 2025 din 08/11/2013. Prin aceste două clarificări Autoritatea contractantă a solicitat informații suplimentare raportat la motivele inițiale pentru descalificare. Mai mult, autoritatea contractantă a solicitat ca cei doi ofertanți să clarifice noi probleme și să ofere noi documente.

Încă o dată, cei doi operatori economici au depus plângeri la CNSC, în scopul de a anula cele două cereri de clarificare transmise de către Autoritatea contractantă. Justificarea pentru plângerile respective a fost faptul că au fost solicitate noi informații în clarificările emise de autoritatea contractantă, fapt care nu este în conformitate cu prevederile legale. Contestațiile au fost respinse de CNSC prin Decizia nr. 4400/C8/4938,4940 din 05/12/2013 (denumită în continuare Decizia CNSC nr. 4400).

Ulterior, unul dintre ofertanți, respectiv S.C. D. S.R.L. Botoșani, a formulat plângere împotriva Deciziei CNSC nr. 4400, aceasta făcând obiectul dosarului nr. x/2013 Curtea de Apel Suceava, în soluționarea plângerii formulate de S.C. D. S.R.L. Botoșani, a emis Decizia nr. 190 din 15/01/2014, prin care a admis plângerea formulată, a modificat Decizia CNSC nr. 4400 în sensul anulării Solicitării de clarificări nr. 2025/08.11.2013, precizând că Autoritatea contractantă nu a luat act de Decizia inițială CNSC nr. 3003, care prevedea în mod clar că reevaluarea trebuie efectuată "numai pentru aspectele care au fost obiectul respingerii inițiale". Ca urmare a acestui fapt, Curtea de Apel Suceava a stabilit ca procedura să fie reluată, luându-se în considerare rezultatele deciziei sale, și anume de a reevalua oferta, bazându-se numai pe motivele inițiale care au fost prezentate în Decizia CNSC nr. 3003 emisă de CNSC.

Luând în considerare cele de mai sus, Autoritatea contractantă a emis un al doilea raport de evaluare în care ar fi trebuit să fie incluse prevederile tuturor deciziilor judecătorești menționate mai sus. Totuși ofertele aparținând ofertanților contestatari au fost respinse din nou, motivele fiind aspecte incluse în clarificările solicitate de Autoritatea contractantă după primele decizii ale CNSC și Curții de Apel Suceava sau aspecte care deja fuseseră clarificate de acestea. Prin urmare, rezultatul procedurii a rămas același.

Așa cum reiese din expunerea aspectelor susmenționate, modul în care UAT Durenești a înțeles să realizeze efectiv reevaloarea ofertelor în urma deciziilor CNSC și ale instanței a fost unul discreționar, fără a se ține efectiv cont de considerente avute în vedere de către organul administrativ jurisdicțional sau de instanța judiciară, scopul autorității contractante nefiind acela de a asigura un cadru concurențial adecvat ci atribuirea contractului cât mai repede operatorului economic stabilit inițial.

Astfel, chiar dacă potrivit hotărârilor amintite UAT Durneși era obligată la reevaluarea ofertelor strict prin prisma considerentelor stabilite de CNSC, respectiv instanță, aceasta a cerut clarificări suplim entare și a respins ofertele în baza unor argumente străine de cele de care era ținută.

Mai mult, chiar prima instanță admite, la finele Hotărârii atacate, că modul în care UAT Durnești a înțeles să realizeze evaluarea ofertelor "nu este ta adăpost de critică", anulează actul administrativ prin intermediul căruia intimata a fost sancționată pentru acest viciu.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea de apel Suceava face trimitere la faptul că nu ar exista argumente de natură a conduce la concluzia că s-ar fi putut prejudicia, nici măcar potențial, interesele economice ale Uniunii.

Raționamentul primei instanțe este însă unul eronat în condițiile în care simpla încălcare a principiilor ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică finanțate din fonduri nerambursabile conduce la prejudicierea bugetului Uniunii în considerarea faptului că încheierea contractului urmare unei proceduri viciate face ca modul în care se derulează respectivul contract și, implicit, plățile realizate în temeiul lui, să fie de contrare interesului pentru care se acordă.

Abaterea constatată este una de pericol și nu de rezultat, pentru existența ei fiind suficient a se demonstra faptul că entitatea sancționată a săvârșit o faptă contrară legislației relevante, prejudicierea bugetului Uniunii rezultând ca o consecință firească și evidentă a acestui lucru.

Conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula este definită ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit".

Așadar, prin neregulă, legiuitorul a înțeles să sancționeze acea faptă, acțiune sau inacțiune, prin intermediul căreia fie s-a produs un prejudiciu bugetului Uniunii Europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, fie poate conduce la producerea unui asemenea prejudiciu, existența neregulii nefiind neapărat condiționată de existența unui prejudiciu efectiv realizat, legiuitorul sancționând și acea faptă care conduce în mod inevitabil la un un astfel de prejudiciu dar care încă nu s-a produs.

Or, în speța de față, chiar prima instanță recunoaște că modul în care UAT Durnești a efectuat reevaluarea ofertelor este unul care "nu este la adăpost de orice critica", or, tocmai prin prisma acestor carențe și atitudini discreționare a și fost sancționat A. prin actele atacate și anulate de prima instanță.

Sentința atacată este așadar una părtinitoare, prima instanță achiesând la apărările UAT Durnești cu toate că, anterior, a constatat caracterul viciat al modului în care s-a realizat reevaluarea iar, pentru a justifica soluția pronunțată, apelează la argumente străine de specificul prezentului litigiu și ignoră prevederile legale incidente.

Mai mult, pentru a justifica pretinsa nelegalitate a actelor anulate, prima instanță apreciază că sancțiunea nu ar fi putut fi aplicată Consiliului Local Durnești în calitatea sa de autoritate deliberativă care administrează patrimoniul unității administrativ teritoriale, cu toate că, de fapt, în Contractul de finanțare calitatea de beneficiar o are entitatea respectivă.

Dacă s-ar valida raționamentul primei instanțe ar însemna că întreg Contractul de finanțare este viciat, ceea ce ar conduce la pierderea în integralitate a finanțării cu urmările inerente acestui fapt, având în vedere că, potrivit aserțiunilor primei instanțe, Consiliul Local Durnești nu ar putea avea calitatea de beneficiar și nici sancționat pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin Contractul de finanțare și legislația incidență.

În condițiile în care Consiliul Local Durnești este entitatea care a formulat cererea de finanțare și, ulterior, a încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene Contractul de finanțare, în mod evident sancțiunea nu ar fi putut fi aplicată altei entități decât cea cu care s-a încheiat raportul juridic de natură contractuală menționat.

În altă ordine de idei, legătura între entitatea beneficiară a finanțării conform Contractului de finanțare și cea care trebuia sancționată pentru eludarea normelor legale este indisolubilă, neexistând o minimă susținere juridică de natură a confirma raționamentul instanței în sens contrar.

Această abordare a primei instanței nu face decât să demonstreze o dată în plus caracterul discreționar și profund părtinitor în care a înțeles să analizeze și soluționeze speța supusă judecății, apelând la argumente străine de normele incidente și ignorând prevederi legale lipsite de echivoc a căror aplicabilitate în situația de față este mai mult decât evidentă.

Față de aceste considerente, recurenta solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamantei.

Examinând recursul formulat de pârâta Ministerul Fondurilor Europene, Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.

Sintetizând circumstanțele cauzei, Înalta Curte constată că reclamanta a suspus controlului de legalitate exercitat pe calea contenciosului administrativ decizia de respingere a contestației administrative formulate împotriva notei de constatare a neregulilor nr. x/30.12.2016.

Prin Nota de constatare nr. x/30.12.2016 pârâtul prin Autoritatea de Management POS Mediu, a stabilit că suspiciunea de neregulă nr. 4177/2178/27.10.2016 se confirmă, în sensul că, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări nr. x/29.07.2014 nu s-ar fi asigurat transparența și egalitatea de tratament între ofertanții la procedură, fiind încălcate dispozițiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modif. și completările ulterioare referitoare la principiile privind nediscriminarea, transparența și tratamentul egal al participanților la licitație și ale art. 2.2 din Directiva CE 18/2004.

Pârâtul a stabilit că aceste încălcări s-ar fi comis prin nerespectarea deciziilor relevante emise de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) sau de către Curtea de Apel Suceava, în cursul procedurii de atribuire, de către comisia de evaluare a ofertelor, din cadrul autorității contractante, Consiliul local al Comunei Durnești.

Această concluzie ar rezulta ca urmare a faptului că autoritatea contractantă ar fi emis în mod greșit în reluarea procedurii de evaluare noi clarificări ofertanților contestatari, în legătură cu prezentarea de informații noi, care nu ar fi fost solicitate în timpul procesului de evaluare inițială, precum și documente noi, care nu au fost incluse inițial în documentația de atribuire, fără a se ține seama de motivele inițiale ale descalificării, care erau singurele chestiuni ce trebuiau vizate.

De asemenea, s-a reținut faptul că comisia de evaluare a reclamantei ar fi descalificat ofertanții într-un mod discriminatoriu, în cadrul procesului de reevaluare a ofertelor, respectiv pe aceleași motive ca și cele din prima evaluare, deși acele motive de descalificare fuseseră invalidate prin Decizia CNSC 3003, confirmată de Decizia CA 8655 a Curții de Apel Suceava.

Ca urmare a încălcării acestor dispoziții legale, art. 2 alin. (2) lit. a), b), d), s)-a stabilit că există o neregulă, și drept urmare este aplicabilă o corecție forfetară de 25% din valoarea contractului, în valoare de 422.028,26 RON, corecția financiară fiind de 493.834,50 RON.

Reclamanta a formulat contestație împotriva notei nr. x/30.12.2016, acțiunea sa fiind admisă prin sentința civilă nr. 54/28.03.2018, recurată în prezenta cauză.

Astfel cum rezultă din cele mai sus expuse, pârâta a declarat recurs împotriva sentinței anterior menționate, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Referitor la primul motiv de casare invocat, Înalta Curte subliniază faptul că acesta vizează trei ipoteze, sancționând (I) hotărârea ce nu cuprinde motivele pe care se sprijină; (II)hotărârea care cuprinde motive contradictorii și (III) hotărârea care cuprinde numai motive străine de natura pricinii.

Examenul critic al sentinței civile atacate în prezenta cale de atac nu confirmă niciuna din ipotezele avute în vedere de legiuitor cu prilejul edictării dispozițiilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ., rezultând, dimpotrivă, respectarea întocmai a exigențelor dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ., hotărârea cuprinzând expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Nefondată este și critica grefată pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., apreciind Înalta Curte faptul că recurenta pârâtă nu a demonstrat încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material cu prilejul soluționării cauzei de către instanța de fond.

În esență, recurenta pârâtă a susținut că în procedura de atribuire a contractului de lucrări nr. x/29.07.2014 reclamanta, prin comisia de evaluare, a încălcat dispozițiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la principiile privind nediscriminarea, transparența și tratamentul egal al participanților la licitație și ale art. 2.2 din Directiva CE 18/2004.

În concret, se impută comisiei de evaluare nerespectarea limitelor reevaluării, astfel cum acestea au fost dispuse de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Curtea de Apel Suceava, prin impunerea, în sarcina ofertanților, a solicitărilor de clarificări cu privire la alte informații decât cele relevante pentru motivul descalificării inițiale, în concret fiind analizată situația ofertanților S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L..

In ceea ce privește respingerea ofertei depuse de ofertantul S.C. D. S.R.L., în mod întemeiat a reținut prima instanță că soluția de respingere a acestei oferte a intrat în puterea lucrului judecat, conform deciziei civile nr. 6442/01.07.2014 a Curții de Apel Suceava, astfel că abaterea stabilită în sarcina autorității contractante prin raportare la excluderea acestui ofertant din procedură nu are temei, legalitatea deciziei autorității contractante fiind confirmată definitiv și fără putință de tăgadă prin hotărârea judecătorească reprezentată de decizia civilă nr. 6442/01.07.2014 a Curții de Apel Suceava.

În consecință, este evident că nu poate fi calificat ca fiind contrar principiilor nediscriminării, transparenței și tratamentului egal al participanților la procedura de atribuire un act al autorității contractante care a fost validat definitiv în controlul judecătoresc al achiziției publice în discuție.

Soluția primei instanțe se impune a fi menținută și în privința considerentelor pe marginea legalității procedurii de reevaluare a ofertei depuse de S.C. E. S.R.L., în condițiile în care, în mod judicios a sesizat judecătorul fondului că deși conduita comisiei de evaluare nu este la adăpost de critică, față de efectele deciziei Curții de Apel Suceava nr. 6442/01.07.2014, fiind reținut un motiv de inacceptabilitate lămurit prin deciziile CNSC, nu se poate reține că această abatere are impact financiar și este aptă să atragă aplicarea unei corecții financiare din moment ce, în urma reevaluării complete a ofertei, autoritatea contractantă a reținut în plus și un alt motiv de inacceptabilitate, respectiv neîndeplinirea cerinței de calificare prevăzută la cap. III 2.2. Capacitatea economică și financiară, precum și 7 motive de neconformitate ale ofertei.

Sub acest aspect recurenta pârâtă susține existența unei abateri, în înțelesul art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, apreciind că limitele reevaluării ofertei nu puteau depăși cele stabilite prin deciziile CNSC și hotărârile judecătorești, altfel spus, comisia de evaluare nu putea respinge oferta pentru un alt motiv.

Contrar celor susținute de recurenta pârâtă Înalta Curte constată că soluția primei instanțe este conformă și nu potrivnică prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și în acest sens are în vedere decizia nr. 66/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 970 din 16 noiembrie 2018.

Prin decizia anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 și art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară.

Deși decizia nr. 66/2018 vizează lămurirea unei chestiuni de drept ulterioară legislației reprezentate de O.U.G. nr. 34/2006, considerentele și soluția de principiu din această decizie sunt deopotrivă valabile și în privința procedurilor de atribuire desfășurate sub imperiul O.U.G. nr. 34/2006, aspect de altfel abordat în cuprinsul deciziei în discuție.

În cauza în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile sesizarea a fost pusă în discuție, din oficiu, în cursul Soluționării plângerii formulate împotriva Deciziei C.N.S.C. nr. 429/C9/246 din 19.02.2018, înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul Curții de Apel Suceava, învestită cu soluționarea cauzei în primă și ultimă instanță, conform art. 35 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, chestiunea de drept fiind de natură să primească interpretări diferite, în sensul că autoritatea contractantă poate să identifice alte motive de inadmisibilitate sau neconformitate ale ofertelor, altele decât cele reținute inițial și desființate de C.N.S.C. sau instanța de judecată, ori etapa verificării se consideră încheiată, autoritatea contractantă neputând proceda, ulterior, la verificarea altor motive de conformitate sau admisibilitate ale ofertelor.

Prin urmare, în raport de modalitatea de dezlegare a chestiunii de drept enunțate, respingerea unei oferte pentru un alt motiv de inacceptabilitate decât cel ce a format obiectul dezbaterii în procedura de soluționare a contestației nu reprezintă o încălcare a principiilor legislației privind procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, neputând constitui, așadar, nici temei pentru reținerea unei nereguli, în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Neexistând, în consecință, abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006, nu se poate reține nici eventualul prejudiciu la adresa bugetelor donatoare menționate de art. 2 alin. (1) lit. a) teza a II-a din O.U.G. nr. 66/2011, astfel că, pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că nu este incident în cauză nici motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., urmând a respinge recursul declarat în cauză.

Văzând și dispozițiile art. 451-453 C. proc. civ., va obliga recurenta la 5.000 RON cheltuieli de judecată către intimata U.A.T Durnești, reprezentând onorariu avocațial, conform înscrisurilor doveditoare depuse la dosarul cauzei în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 54 din 28 martie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei de 5.000 RON către intimații-reclamanți UAT Comuna Durnești prin Primar și Consiliul Local al Comunei Durnești prin Primar, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2020.