ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 464/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 09 decembrie 2015, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava, prin Primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene POR, anularea Deciziei nr. 351 din 24 noiembrie 2015, emisă de pârât, prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată împotriva Notei nr. x din 21 octombrie 2015 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013, precum și anularea acestei note.

Prin Sentința civilă nr. 41 din 03 martie 2016, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, cererea în contencios administrativ formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene POR.

Împotriva Sentinței civile nr. 41 din 03 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava, prin Primar, a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii ca întemeiată, în esență, pentru următoarele motive:

În mod greșit instanța de fond a reținut că nu este pertinentă invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, excepție admisă prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015 a Curții Constituționale.

Astfel, împotriva Notei de constatare nr. x din 19 decembrie 2012 a fost formulată contestație administrativă, soluționată prin Decizia nr. 283 din 09 octombrie 2015, atacată cu plângere în Dosarul nr. x/2015, înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava, iar împotriva Notei de constatare nr. x din 07 ianuarie 2013 a fost formulată, de asemenea, contestație administrativă, soluționată prin Decizia nr. 282 din 09 octombrie 2015, atacată cu plângere în Dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Suceava.

Prin Decizia nr. 66/2015, Curtea Constituțională a statuat că art. 66 din O.U.G nr. 66/2011 aduce atingere principiului neretroactivității, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanțial din cuprinsul O.U.G nr. 66/2011, cu privire la nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare O.G nr. 79/2003.

Rezultă, așadar, că stabilirea creanțelor bugetare și calificarea neregulii, se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii, fără a se putea combina dispozițiile de drept substanțial din O.G nr. 79/2003, cu cele ale O.U.G nr. 66/2011.

În cauză, la data încheierii contractului de finanțare nr. x din 17 iunie 2010, erau în vigoare prevederile O.G nr. 79/2003, publicată în M. Of. nr. 622/30.08.2003, în timp ce O.U.G nr. 66/2011 a intrat în vigoare ulterior, la data de 30 iunie 2011.

Prin urmare, raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data nașterii sale, schimbarea ulterioară a condițiilor legale neavând nicio influență asupra legalității acestuia. De asemenea, la momentul derulării procedurii de achiziție publică au fost respectate toate prevederile legale aflate în vigoare la data desfășurării respectivei proceduri.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând, în esență, apărările formulate pe parcursul judecării litigiului în primă instanță.

Prin încheierea de ședință din 09 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 05 februarie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru analiza raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, prin prisma exigențelor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., în raport de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

II. Soluția instanței de recurs

În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., republicat, analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte o va respinge, ca neîntemeiată, reținând că recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar criticile expuse se încadrează în ipoteza reglementată de aceste dispoziții legale, urmând ca sentința atacată să fie analizată din perspectiva acestui motiv de nelegalitate.

Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.

Criticile formulate de recurenta-reclamantă, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, sunt neîntemeiate, sentința atacată fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava, prin Primar, a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, Decizia nr. 351 din 24 noiembrie 2015, emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamantă împotriva Notei nr. x din 21 octombrie 2015, prin care s-a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare, în condițiile O.G. nr. 14/2013.

În motivarea Notei nr. x din 21 octombrie 2015, autoritatea publică pârâtă a reținut că procedura de atribuire nu a făcut obiectul verificării UCVAP și în același timp, sumele care fac obiectul reducerilor procentuale nu au fost contestate, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

Astfel, pentru contractul de achiziție servicii proiectare nr. 11830 din 07 aprilie 2009, încheiat cu SC A. SRL, s-a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile pentru acordarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare în condițiile O.G. nr. 14/2013, întrucât proiectul a fost finalizat și sumele care fac obiectul corecțiilor financiare aplicate prin Nota de constatare nr. x din 19 decembrie 2012, nu au fost contestate administrativ și nici pe cale judiciară.

De asemenea, pentru contractul de achiziție servicii consultanță nr. 37949 din 14 decembrie 2009, încheiat cu SC B. SRL, și respectiv pentru contractul de achiziție servicii audit nr. 39102 din 30 decembrie 2010, încheiat cu Agenția de audit financiar AFIL, s-a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile de încadrare în prevederile O.G nr. 14/2013, reținându-se că proiectul este finalizat, iar sumele care fac obiectul corecțiilor financiare aplicate prin Notele de constatare nr. x din 07 ianuarie 2013 și nr. x din 19 decembrie 2012, nu au fost contestate, conform dispozițiilor art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 14/2013.

Împotriva Notelor de constatare nr. x din 19 decembrie 2012 și nr. x din 07 ianuarie 2013, reclamanta a formulat contestații administrative la data de 18 septembrie 2015, care au fost respinse ca tardive, prin Decizia nr. 283 din 09 octombrie 2015 și respectiv, prin Decizia nr. 282 din 09 octombrie 2015.

La data întocmirii Notei nr. x din 21 octombrie 2015, contestată în prezenta cauză, cele două decizii menționate, emise în soluționarea contestațiilor administrative, nu erau atacate în instanță.

Prin neintroducerea contestațiilor împotriva Notelor de constatare nr. x din 19 decembrie 2012 și nr. X din 07 ianuarie 2013, în termenul prevăzut de art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, titlurile de creanță au rămas definitive, constituind temeiul în baza căruia au fost recuperate sumele reținute în sarcina reclamantei.

În condițiile arătate, în raport de prevederile art. 2 alin. (4) lit. a) din O.G. nr. 14/2013, în mod legal autoritatea publică pârâtă a emis Nota nr. x din 21 octombrie 2015.

În raport de aspectele menționate, în mod judicios prima instanță a apreciat că în prezenta cauză, nu poate fi reținută critica recurentei-reclamante vizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, excepție admisă prin Decizia nr. 66/2015 a Curții Constituționale, aceasta putând fi eventual invocată în litigiile înregistrate pe rolul instanței de judecată, având ca obiect contestarea actelor administrative prin care au fost aplicate corecții financiare.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava, prin Primar, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Suceava - prin primar, împotriva sentinței nr. 41 din 3 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT