ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5065/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5065/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2019 la data de 27.05.2019, reclamanții A., B., C., D., E. și F. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat anularea Ordinului nr. 11/25.01.2019, a Ordinului nr. 84/17.04.2019, a Ordinului nr. 185/17.04.2019 și a Ordinului nr. 187/17.04.2019, toate emise de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, și să se dispună reîncadrarea lor și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente cu luarea în considerare a unui cuantum al valorii de referință sectoriale:
- de 440,154 RON (respectiv valoarea de referință sectorială recunoscută prin ordinele emise anterior la care se adaugă o majorare de 8,5% acordată conform O.G. nr. 13/2008) pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015;
- de 484,169 RON (respectiv valoarea de referință sectorială recunoscută prin ordinele emise anterior la care se adaugă o majorarea de 8,5 % acordată conform O.G. nr. 13/2008 și procentul de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015) începând cu data de 01.12.2015 și pentru viitor.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 557 din data de 08 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public-Parchetul de pe lângă ÎCCJ și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă față de persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată în contradictoriu cu Direcția Națională Anticorupție.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 557 din data de 08 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul F.. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Soluția Înaltei Curți
Înalta Curte, analizând cu prioritate cererea de renunțare la judecata cauzei formulată de recurentul-reclamant F., apreciază că aceasta este întemeiată și urmează a lua act de renunțarea la judecată, având în vedere următoarele:
Recurentul-reclamant a formulat cererea de renunțare la judecata cauzei la data de 20 iulie 2020. Această cerere a fost comunicată intimaților la data de 21 iulie 2020, iar aceștia nu și-au exprimat poziția cu privire la cererea de renunțare.
În această situație procedurală, Înalta Curte, constată că, manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă un act de dispoziție al reclamantei, care nu poate fi supus intervenției instanței, decât în raport cu principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ., republicat.
În acest sens, Înalta Curte, constată că cererea de renunțare la judecată, respectă condițiile de promovare a unei astfel de cereri, prevăzute de art. 406 C. proc. civ., republicat, considerente pentru care în lipsa opoziției din partea intimaților, o apreciază ca fiind întemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, "reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."
Având în vedere prevederile textului legal amintit anterior, în raport cu cererea scrisă de renunțare la judecată formulată de reclamantul F., Înalta Curte, urmează să ia act de aceasta, și în temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ., republicat, urmează să se pronunțe și asupra hotărârii pronunțate în cauză, de către prima instanță, în ceea ce îl privește pe reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea recurentului - reclamant F. de renunțare la judecată.
Anulează în parte sentința nr. 557 din data de 08 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce îl privește pe reclamantul F..
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08 octombrie 2020.