ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6611/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 iulie 2019 pe rolul Tribunalului Sălaj, secția Civilă, SINDICATUL NAȚIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ȘI A., în numele și în interesul membrilor săi de sindicat: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., a solicitat, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ ALBA și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, obligarea pârâților la:

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului Sălaj, secția Civilă

Prin sentința civilă nr. 778 din data de 27 septembrie 2019 Tribunalul Sălaj, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ȘI A., (în numele membrilor de sindicat Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB.), în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA AGRICOLĂ JUDEȚEANĂ SĂLAJ REPREZENTATĂ DE DIRECTOR EXECUTIV DUCA VALENTIN-IOAN și MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE REPREZENTAT DE MINISTRUL MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE CCC., în favoarea Tribunalului Vrancea.

În adoptarea acestei soluții, Tribubalul Sălaj a reținut, în esență că, în speța supusă judecății, competența teritorială se determină în funcție de dispozițiile alin. (3) al art. 10 din Legea nr. 554/2004, reclamant fiind SINDICATUL NAȚIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ȘI A. a cărui calitate procesuală activă este recunoscută de art. art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, ceea ce-i conferă îndreptățirea de a introduce cererea în numele membrilor săi, conform alin. (2) din același articol, în vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1). Astfel s-a pronunțat și ICCJ prin Decizia (RIL) nr. 1 din 21 ianuarie 2013.

În acest sens a apreciat ca fiind aplicabile și dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aflate în strânsă legătură cu prevederile art. 2 alin. (1)lit. a) și s) din Legea nr. 554/2004, din care rezultă că sindicatele sunt considerate persoane vătămate ce au posibilitatea de a introduce o acțiune în contencios administrativ când apără drepturile și interesele legitime ale unor persoane fizice determinate (în cazul de față membrii sindicatului reclamant),

În consecință, a considerat Tribunalul Sălaj că membrii de sindicat în numele cărora SINDICATUL NAȚIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ȘI A. a introdus cererea de chemare în judecată nu pot fi considerați reclamanți, neoperând transmiterea calității procesuale active de la sindicat la membrii săi în condițiile art. 38 C. proc. civ.. Consideră Tribunalul Sălaj că, prin efectul legii membrii sindicatului reclamant nu pot prelua calitatea procesuală activă a acestuia din urmă, cu atât mai mult cu cât art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 se referă la aceștia ca fiind "cei în cauză", a căror poziție este determinantă pentru introducerea sau continuarea acțiunii de către organizația sindicală (deci de către reclamant).

Reținând că, în speță, competența teritorială este determinată în raport de sediul SINDICATULULUI NAȚIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ȘI A., situat în Municipiul Focșani, județul Vrancea În consecință, nefiind relevant domiciliul membrilor acestuia, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Vrancea.

Ca urmare a declinării competenței, cauza a fost înregistrată la data de 07.10.2019 pe rolul Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal sub același număr de dosar - x/2019

Hotărârea Tribunalului Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal

Prin sentința civilă nr. 241/2020 din data de 07 septembrie 2020 Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă, competența de soluționare a cauzei.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal a reținut, în esență ca fiind incidente dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr. 554/2004, ce reglementează o competență teritorială exclusivă, norma în cauză fiind una imperativă.

Raportat la dispozițiile de mai sus, Tribunalul Vrancea constatând că, raportat la înscrisurile de la dosar, toți membrii de sindicat au domiciliul în Județul Sălaj, a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă, având în vedere următoarele considerente:

Argumentele de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie, instanțele aflate în conflict considerându-se necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul reclamanților, apreciind diferit asupra problemei legitimității procesuale a organizației sindicale, respectiv dacă Sindicatul Național al Lucrătorilor din Pedologie și A. acționează în calitate de reclamant sau doar ca reprezentant al membrilor lor.

Înalta Curte constată că, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

În condițiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar și precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situații, mai ales când pentru aceste "alte situații" există dispoziții legale exprese.

Competența stabilită de textul de lege precitat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

În ceea ce privește calitatea de reclamant, Înalta Curte reține că, în speță, cererea de chemare în judecată vizează stabilirea și plata unor drepturi salariale în favoarea persoanelor fizice Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA. și BBB., membrii ai Sindicatului, aceștia având, de fapt, calitatea de reclamanți în prezenta cauză, Sindicatul acționând, conform atributelor legale ce-i revin, ca persoană juridică de drept privat, în numele și în interesul membrilor de sindicat, aceștia fiind titularii dreptului pretins.

Este de necontestat că, potrivit considerentelor Deciziei nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a reținut că organizațiile sindicale care acționează în interesul membrilor afiliați au calitatea de reclamante, legitimitatea lor procesuală depășind limitele simplei reprezentări.

Cu toate acestea, Înalta Curte are în vedere că problema de drept dezlegată prin această decizie privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, norme cu caracter special, aplicabile jurisdicției muncii și a asigurărilor sociale, iar prin modificarea legislativă a art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform Legii nr. 212/2018, legiuitorul a tranșat problema competenței teritoriale a instanței de contencios administrativ, în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului, chiar și în cazul în care acțiunea este exercitată, în numele său, de o persoană de drept public sau privat.

Cum în cauză acțiunea a fost formulată de Sindicatul Național al Lucrătorilor din Pedologie și A., în " numele și în interesul membrilor săi", Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., aceștia din urmă sunt cei ce au calitate de reclamanți, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, Sindicatul fiind doar reprezentant al acestora.

Astfel, în cauza de față, în condițiile în care, prin acțiunea pendinte se urmărește plata unor drepturi bănești în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Național al Lucrătorilor din Pedologie și A. nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrilor săi, iar calitatea de reclamant revine membrilor de sindicat, deoarece aceștia sunt titularii dreptului pretins, interesul promovării acțiunii aparținând tot acestora.

Se observă că dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, în condițiile în care, anterior modificării aduse prin Legea nr. 212/2018, articolul 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincție după cum acțiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Actualul text legal, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată - 16 iulie 2019 - instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres și la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat. Prin urmare, în cauza de față, se constată că, față de petitul acțiunii, sindicatul are calitatea de reprezentant și nu de reclamant.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze prezenta cauză, criteriul avut în vedere este domiciliul reclamanților, iar nu sediul organizației sindicale care le reprezintă interesele.

Cum din înscrisurile depuse rezultă că toți reclamanții au domiciliul în Județul Sălaj, Înalta Curte, constată că acestei instanțe îi aparține competența de soluționare a litigiului.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă. având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, ce reglementează competența exclusivă a instanței de la domiciliul reclamanților, Sindicatul, al căror membrii sunt reclamanții, având doar calitatea de reprezentant al acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe Sindicatul Național al Lucrătorilor din Pedologie și A. în numele și în interesul membrilor săi, reclamanții Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reprezentat de Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale CCC. și Direcția Agricolă Județeană Sălaj reprezentată de Director Executiv QQ. în favoarea Tribunalului Sălaj, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2020 .