ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2868/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 14 noiembrie 2012, sub nr. 1344/36/2012, reclamantul P.G.C., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat instanței să dispună anularea raportului de evaluare din 30 octombrie 2012 întocmit de pârâtă. În motivarea contestației, reclamantul a arătat că în mod greșit a fost reținută starea de incompatibilitate în condițiile în care mandatul de consilier local a încetat de drept la data încheierii primului contract de achiziție publică. Astfel, prin Ordinul Prefectului, mandatul de consilier local a încetat la data de 19 noiembrie 2010, iar restul contractelor de achiziție publică au fost încheiate după încetarea mandatului.

La data de 5 februarie 2013, reclamantul a formulat o precizare și completare a contestației, invocând excepția lipsei de interes a pârâtei și excepția inadmisibilității cercetării stării de incompatibilitate. Ulterior, respectiv la termenul de judecată din data de 6 iunie 2013, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 216 din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Constanța, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale și în consecință s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 în raport de prevederile art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2), art. 21 alin. (4), art. 116 alin. (2) și art. 126 alin. (1) din Constituție. Au fost respinse ca nefondate excepțiile lipsei de interes și a inadmisibilității cercetării stării de incompatibilitate, excepții invocate de reclamant, iar pe fondul cauzei s-a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul P.G.C. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate privind anularea raportului de evaluare din 30 octombrie 2012 întocmit de pârâtă.

În motivarea sentinței, instanța a reținut cu privire la cererea de sesizare a Curții de Constituționale cu excepția de neconstituționalitate că Agenția Națională de Integritate nu realizează o activitate jurisdicțională, ci doar de evaluare a unor situații în care se pot afla persoanele care au obligația declarării averii sau intereselor acestora, cuprinse în categoriile reglementate de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

Cu privire la excepția lipsei de interes și a inadmisibilității, s-a reținut că cercetarea stării de incompatibilitate, realizată de Agenția Națională de Integritate și expusă în raportul de evaluare contestat, a vizat perioada 18 iunie 2008 – 27 ianuarie 2011, existând astfel interesul verificării, în toată această perioadă, în cauză fiind aplicabile și dispozițiile art. 11 din Legea nr. 176/2010 potrivit cărora „Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora”.

Ca urmare, nu poate fi interzisă efectuarea unei cercetări de către pârâta Agenția Națională de Integritate în perioada de timp reglementată de lege, iar încetarea mandatului de consilier local dispusă prin ordinul prefectului, nu poate fi asimilată unei sancțiuni de natura celor realizate în urma constatării stării de incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate.

Pe fondul cauzei, contestația a fost apreciată ca neîntemeiată pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 „consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local”. Instanța de fond a reținut că în perioada 19 noiembrie 2010 – 13 decembrie 2010 au fost încheiate 5 contracte de execuție lucrări între Municipiul Tulcea și SC P. SRL, reprezentată prin administrator P.G.I., rudă de gradul I cu reclamantul, respectiv tatăl lui P.C., ce deținea în acea perioadă calitatea de consilier local. Susținerile reclamantului potrivit cărora acesta nu s-ar afla în stare de incompatibilitate datorită faptului că prin Ordinul nr. 25 din 24 ianuarie 2011 emis de Prefectul Județului Tulcea s-a luat act de încetarea calității sale de consilier local de la data încheierii contractului din anul 2010, respectiv data de 19 noiembrie 2010, nu a fost apreciată ca fondată, interpretarea dată de reclamant nefiind conformă legii.

Astfel, art. 92 din Legea nr. 161/2003 prevede că „1) Încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor. (2) Consilierii locali și consilierii județeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunțe la contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul unității administrativ-teritoriale. (3) Încălcarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local. (4) Constatarea încetării mandatului de consilier local sau consilier județean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unității administrativ-teritoriale”.

Distinct de această constatare a încetării calității de consilier local prin ordin al prefectului, legea conferă Agenției Naționale de Integritate prerogativa întocmirii unui raport de evaluare pentru verificarea stării de incompatibilitate, acest raport putând ulterior fundamenta declanșarea unei proceduri disciplinare asupra celui care încalcă regimul incompatibilităților. Prin urmare, emiterea ordinului de către prefect în raport de prevederile art. 92 din Legea nr. 161/2003 nu stopează activitatea pe care pârâta Agenția Națională de Integritate ar putea să o deruleze față de cel căruia i-a încetat mandatul de drept, pentru constatarea incompatibilității reglementate de art. 90 din aceeași lege, cele două proceduri completându-se reciproc, una având ca scop imediat sancționarea cu încetarea funcției publice, iar cealaltă propunând sancționarea pe viitor, pe o durată de 3 ani, cu interzicerea unor drepturi electorale.

Față de situația expusă, instanța de fond a apreciat că raportul de evaluare întocmit în cauză asupra celui care a deținut funcția de consilier local, respectiv a reclamantului P.G.C., este legal și temeinic, starea de incompatibilitate a acestuia existând la momentul semnării unui număr de 5 contracte de prestări servicii încheiate între Municipiul Tulcea și SC P. SRL, la care au calitatea de asociați rudele sale de gradul I, respectiv părinții acestuia. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 216/CA din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Constanța, a declarat recurs, reclamantul P.G.C., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii și anularea raportului de evaluare din 30 octombrie 2012 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., recurentul a prezentat pe larg situația de fapt reținută în raportul de evaluare contestat, arătând că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei de interes a pârâtei și a inadmisibilității în cercetarea și declararea stării de incompatibilitate. Mandatul de consilier local a încetat prin Ordinul Prefectului începând cu data de 19 noiembrie 2010, iar contractele de achiziție publică în discuție nu au fost încheiate pe perioada exercitării mandatului, astfel că Agenția Națională de Integritate nu mai putea constata starea de incompatibilitate, fiind lipsită de interes o nouă cercetare, iar o nouă cercetare a stării de incompatibilitate și aplicarea unei noi sancțiuni era inadmisibilă.

Aceeași sancțiune – aplicabilă pentru aceeași faptă nu poate fi dispusă de două ori, fiind nu numai lipsit de interes, dar mai mult, inadmisibilă în sistemul de drept românesc și european. De asemenea, în raportul de evaluare contestat, nu se precizează perioada în care a existat starea de incompatibilitate lăsând să se înțeleagă faptul că starea de incompatibilitate a existat pe toată perioada derulării mandatului adică în perioada 18 iunie 2008 – 19 noiembrie 2010. Instanța de fond a „înțeles să ocolească” această critică adusă actului administrativ, iar din considerentele sentinței rezultând că judecătorul fondului nu a analizat această apărare.

Nici fondul cauzei nu a fost analizat riguros de prima instanță, având în vedere că mandatul de consilier local a început la data de 18 iunie 2008 și a încetat la data de 19 noiembrie 2010, când prin Ordinul Prefectului s-a dispus încetarea de drept a mandatului începând cu data de 19 noiembrie 2010, iar contractele au fost încheiate de societatea comercială unde părinții reclamantului aveau calitatea de asociați și administratori după această dată. Este de menționat faptul că toate contractele s-au derulat prin intermediul SEAP, independent de orice activitate a reclamantului în consiliul local, iar desemnarea ofertei câștigătoare a avut la bază obținerea celui mai bun punctaj dintre toate ofertele depuse.

Consecutiv încheierii contractelor de executare lucrări cu SC P. SRL, în baza art. 92 alin. (4) din Legea nr. 161/2013, Prefectul Județului Tulcea, la sesizarea Municipiului Tulcea, a emis Ordinul nr. 25 din 24 ianuarie 2011 de constatare a încetării de drept a calității de consilier local începând cu data încheierii primului contract de achiziție publică dintre SC P. SRL și Municipiul Tulcea. Față de această împrejurare, este evident că Agenția Națională de Integritate nu mai putea constata starea de incompatibilitate, iar contractele de achiziție publică, nemaiputând fi calificate ca fiind încheiate în perioada exercitării mandatului de consilier local al Municipiului Tulcea. Față de considerentele expuse, în opinia recursului, se impune modificarea sentinței pronunțate de prima instanță în sensul admiterii acțiunii și anularea raportului de evaluare contestat.

Intimata Agenția Națională de Integritate prin „întâmpinare - concluzii scrise” solicită în esență, respingerea recursului ca nefondat pentru aceleași considerente expuse în întâmpinare și concluziile scrise din primul ciclu procesual. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, probele administrate și dispozițiile legale incidente se constată că recursul este nefondat. Astfel, recurentul – reclamant a avut calitatea de consilier local în perioada 18 iunie 2008 când s-a validat mandatul prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Tulcea nr. 2 din 18 iunie 2008, până la data de 27 ianuarie 2011, când a fost adoptată Hotărârea nr. 1 din 27 ianuarie 2011 emisă de Consiliul Local, privind încetarea mandatului de consilier local.

Intimata Agenția Națională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. (1), alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 176/2010 pentru modificarea Legii nr. 144/2007, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că reclamantul P.G.C., în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Tulcea, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților, iar prin raportul de evaluare din 30 octombrie 2012 s-a stabilit starea de incompatibilitate, întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier local, nu a respectat prevederile dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice, având în vedere că o societate comercială cu capital privat, la care rudele de gradul I ale acestuia dețin calitatea de asociați și administratori, a încheiat contracte de execuție lucrări cu Municipiul Tulcea în valoare totală de 2.424.630,86 RON fără TVA.

Prima critică formulată în recurs de către recurent vizează faptul că în raportul de evaluare nu se precizează perioada în care s-a aflat în stare de incompatibilitate, susținere inexactă, având în vedere că în raportul contestat se precizează că în raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 „activitatea de evaluare a conflictelor de interes și a incompatibilității s-a efectuat pentru perioada 18 iunie 2008 – 27 ianuarie 2011”. Activitatea de evaluare presupune verificarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese și incompatibilitatea, iar incompatibilitatea în cauză a fost stabilită în raport de dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003, incompatibilitățile fiind reglementate expres de Constituție și lege.

Ca urmare, critica recurentului în sensul că la pct. IV din raportul de evaluare nu se precizează perioada în care s-a aflat în stare de incompatibilitate nu poate fi reținută ca motiv de nulitate a actului atacat, evaluarea și incompatibilitatea fiind noțiuni distincte. Incompatibilitățile privind aleșii locali sunt reglementate expres în Capitolul III – Secțiunea a 4-a din Legea nr. 161/2003, iar potrivit art. 90 din Legea nr. 161/2003, consilierii locali și consilierii județeni care au calitatea de acționar sau administrator la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990 nu pot încheia contracte comerciale de prestări servicii, de executare lucrări cu autoritățile administrației publice locale din care face parte.

Dispozițiile menționate se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile arătate sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local. În cauza de față incompatibilitatea a fost stabilită în raport de dispozițiile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, având în vedere că în perioada 19 noiembrie 2010 – 13 decembrie 2010 SC P. SRL, societate la care părinții recurentului au calitatea de asociați/administratori, a încheiat cinci contracte de execuție lucrări cu Municipiul Tulcea, respectiv contractul din 19 noiembrie 2010; contractul din 2 decembrie 2010; din 12 decembrie 2010; din 13 decembrie 2010. Dispozițiile art. 92 din Legea nr. 161/2003 arată că încălcarea dispozițiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

Ordinul nr. 25 din 24 ianuarie 2011 al Prefectului județului Tulcea a fost emis în raport de dispozițiile art. 92 alin. (4) din același act normativ, la propunerea înaintată de Municipiul Tulcea la data de 17 ianuarie 2011. Ca urmare, starea de incompatibilitate în raport de cele cinci contracte încheiate în perioada 19 noiembrie 2010 – 13 decembrie 2010 a fost corect analizată de prima instanță, criticile recurentului fiind nefondate. Nu trebuie omise nici dispozițiile art. 1 pct. 30 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnitățile publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea organizării și funcționării Agenției Naționale de Integritate, potrivit căreia dispozițiile prezentei legi se aplică și aleșilor locali.

Art. 11 alin. (1) din același act normativ, stabilește că activitatea de evaluare se efectuează atât pe o durată exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și pe o durata de 3 ani după încetarea acestuia. Ca urmare în mod corect, a fost respinsă excepția inadmisibilității și a lipsei de interes în verificarea efectuată de Agenția Națională de Integritate, pentru considerentele expuse pe larg de prima instanță, considerente însușite de instanța de recurs. Încetarea mandatului de ales local, în temeiul dispozițiilor art. 92 din Legea nr. 161/2003 pentru nerespectarea dispozițiilor art. 90 alin. (2) din acest act normativ nu înlătură aplicarea dispozițiilor Legii nr. 176/2010 în temeiul căreia Agenția Națională de Integritate a verificat și evoluat respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și incompatibilităților de către recurentul P.G.C.

în perioada de valabilitate a mandatului de consilier local, dispozițiile stabilite de cele două acte normative stabilind sancțiuni distincte, respectiv: încetarea funcției publice și interzicerea unor drepturi pentru viitor. Ca urmare, se constată că instanța de fond a analizat și aplicat corect dispozițiile legale incidente, probatoriul administrat în cauză și a expus pe larg situația de fapt și drept reținută, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul P.G.C. împotriva sentinței civile nr. 216/CA din 12 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.G.C. împotriva sentinței civile nr. 216/CA din 12 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2014.