ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluția nr. 48/P/2012 din data de

29 mai 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, în baza art. 228 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători M.l., M.S.C., G.G., I.P. și grefier C.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen.

Împotriva acestei soluții a formulat plângere petenta

A.

prin președintele fondator l.A.

Prin rezoluția nr. 1114/C/2012 din data de 02 iulie 2012

a Procurorului Șef al Direcția Națională Anticorupție, în baza dispozițiilor art. 175 - 178 C. proc. pen. și art. 22

2

din O.U.G. nr. 43/2002 s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulate de l.A., în calitate de președinte fondator al Asociației „Cultul Eroilor" împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale dispuse în Dosarul nr. 48/P/2012 al Direcției Naționale Anticorupție , secția de combatere a corupției.

Nemulțumită de aceste soluții, petenta

A.

a formulat, în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., două plângeri ce au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București, secția I penală, sub nr. 6431/2/2012 și Curții de Apel București, secția a-II-a penală, sub nr. 428/2/2013 (ca urmare a declinării competenței de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, unde fusese trimisă inițial plângerea), cele două dosare fiind conexate sub nr. 6431/2/2012.

Cu ocazia judecării cauzei, petenta

A.

a formulat și o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 24

1

din Legea nr. 304/2004 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 202/2010 și art. 57 alin. (2) C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 223 din 14 mai 2013, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 republicată a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de petenta

A.

.

În baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta

A.

împotriva rezoluției nr. 48/P/2012 din data de 29 mai 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției și a rezoluției nr. 1114/C/2012 din data de 02 iulie 2012 a Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție.

La data de 25 martie 2014 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a-II-a penală, cererea de revizuire formulată de

A.

împotriva sentinței penale nr. 223 din 14 mai 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Prin sentința penală nr. 181/F din 11 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 2024/2/2014, Curtea de Apel București, secția a-II-a penală, în baza art. 459 alin. (5) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de

A.

, prin reprezentant.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuenta - petenta

A.

arătând că hotărârea atacată „acoperă sută la sută actele și faptele de corupție sesizate operativ de partea vătămată, mai ales în perioada 2007-2014."

S-a mai arătat că „judecătorii și procurorii au omis să cerceteze faptele de corupție sesizate de partea vătămată, că aceștia au fost acuzați și că prin atitudinea lor - respingerea probelor solicitate, au stimulat corupția, iar partea vătămată a fost abuziv amendată".

Examinând apelul declarat de petenta

A.

, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale".

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că, prima instanță s-a pronunțat prin sentința penală apelată, asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire formulată de petenta A. împotriva unei sentințe definitive pronunțate în baza dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen. anterior.

Potrivit alin. (10) al art. 278

1

C. proc. pen. anterior, astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă", legea procesual penală excluzând posibilitatea exercitării vreunei căi de atac împotriva acestor hotărâri.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 459 alin. (7) C. proc. pen. „(..) Sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea".

Prin urmare, revizuenta - petenta a formulat apel împotriva unei hotărâri definitive, ipoteză în care, calea de atac exercitată împotriva unei astfel de sentințe nu este prevăzută de lege.

Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petenta A. împotriva sentinței penale nr. 181/F din 11 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 2024/2/2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a -II-a penală.

În

baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga petenta la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petiționara A. împotriva sentinței penale nr. 181/F din 11 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă apelanta petiționară la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2014.