ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 221/2015

Asupra cererii de

revizuire de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

126 din 15 mai 2013 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul N.F.L., în

contradictoriu cu pârâta A.N.I., prin care s-a solicitat anularea raportului de

evaluare din 14 februarie 2013, ca neîntemeiată.

Împotriva

acestei sentințe reclamantul N.F.L. a declarat recurs, pe care Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizia

nr. 3382 din 23 septembrie 2014 l-a respins, ca nefondat.

Ulterior,

recurentul-reclamant N.F.L. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr.

3382 din 23 septembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal.

Cererea

de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) din vechiul C.

proc. civ. și pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1-11 și alin. (2) din

Noul C. proc. civ.

În

motivarea cererii inițiale precum și în cererea completatoare se arată că instanța

nu a luat în calcul că în raportul A.N.I. nu s-a reținut că prin Legea 300/2004

privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care

desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și

completările ulterioare, a condus la disfuncționalități în activitatea de

autorizare, prevederile sale fiind interpretate în mod diferit de autoritățile publice

locale.

Se

mai susține că instanța nu a luat în calcul că, potrivit Legii 393/2004 privind

Statutul Aleșilor Locali referitor la incompatibilitățile pentru aleșii locali,

în speță primarii, nu se precizează că primarul este incompatibil cu calitatea

de întreprindere individuală și nu se face nicio referire despre asimilarea

calității de comerciant persoană fizică cu calitatea de întreprindere

individuală - acesta fiind unul din motive.

Revizuentul

mai arată că instanța nu a reținut că în raportul A.N.I. nu se menționează

nimic despre Declarația de Interese completată în care nu există rubrică în

care să se menționeze întreprinderea individuală s-au asimilarea acesteia cu

calitatea de comerciant persoană fizică - Formularul de declarație de interese

raportându-se tot la prevederile Legii 393/2004 privind incompatibilități și nu

la o precizare expresă privind asimilarea.

Un

alt motiv invocat este acela că există înscrisuri noi care nu au fost supuse

judecății cauzei, acestea fiind:

-

declarația notarială din care rezultă că nu a desfășurat activitate la întreprinderea

individuală, activitatea a fost desfășurată de soția sa N.S.R., deoarece nu

putea desfășura activitatea întrucât programul său de lucru în cadrul Primăriei

Căteasca începe de la ora 8,00 până seara fiind solicitat în permanență de

problemele primăriei și ale cetățenilor, fiind implicat pentru buna organizare și

desfășurare a activităților instituției;

-

copia Registrului Agricol din care rezultă componența familiei sale.

-

cerere prin care solicită la secretarul instituției să verifice legalitatea Declarațiilor

de avere și de interese și totodată să se comunice dacă au fost respectate

prevederile Legii nr. 215/2001, modificată și completată privind administrația

publică locală, republicată și prevederile Legii nr. 393/2004 privind statutul

aleșilor locali;

-

declarațiile de avere și interese se comunică într-un exemplar de secretarul

Unității Administrativ Teritoriale, acesta având obligația de a le verifica

modul de întocmire și legalitatea lor totodată acesta având obligația de a le înainta

secretarului general al județului Argeș nefiind înștiințat de vreo ilegalitate

fapt pentru care nici în prezent nu i s-a comunicat.

-

declarația soției precum că ea a desfășurat activitatea;

-

certificat de radiere din data de 11 ianuarie 2013;

-

copia documentelor depuse la Judecătoria care l-a validat în funcția de primar

al com. Căteasca, dosar care a fost verificat de către judecătorie fără să se

sesizeze incompatibilitatea.

Examinând

prezenta cerere de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din

Noul C. proc. civ., sub aspectul admisibilității și al faptelor pe care se

întemeiază, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire

formulată de revizuentul N.F.L.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere considerentele în

continuare arătate.

Potrivit

art. 509 alin. (1) C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă

s-a pronunțat asupra fondului sau dacă evocă fondul.

Deci,

pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs,

legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce

implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută

în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la

împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să

se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care

fusese aleasă până în acel moment.

Așa

cum s-a reținut în mod constant în jurisprudență și doctrină, noțiunea de

evocare a fondului la care se referă art. 509 din Noul C. proc. civ., privește numai

deciziile pronunțate de instanța de recurs de admitere, pentru motivele legate

de fondul cauzei.

O

astfel de situație nu se întâlnește însă și atunci când instanța de recurs

respinge recursul, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de

revizuire de față.

Prin

urmare, Înalta Curte constată că, în cauză, calea extraordinară promovată este

inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută

de textul legal sus-arătat.

În

cauza de față, revizuentul își întemeiază cererea și pe dispozițiile art. 322

din vechiul C. proc. civ., însă aceste prevederi nu sunt incidente pricinii,

litigiul aflându-se sub imperiul Noului C. proc. civ.

Astfel

fiind, Înalta Curte constată că cererea de revizuire nu se încadrează în situațiile

strict și limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ.

În

consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art.

513 alin. (3) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de

revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de N.F.L. împotriva Deciziei nr. 3382 din 23 septembrie

2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2015.