ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3592/2014

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Prin cererea înregistrată la data de 26 aprilie 2013, pe rolul Curții de Apel Brașov, reclamanta B.R. și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând obligarea pârâtei Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor la întocmirea documentației de specialitate pentru evaluarea imobilului, pretins a fi fost proprietatea reclamantei, situat în Brașov str. Al.V. nr. 23 jud. Brașov și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru acest imobil, într-un termen rezonabil de instanță. Obligarea pârâtelor, în solidar, la plata unei penalități în cuantum de 1.000 RON/fiecare zi de întârziere.

2. Hotărârile care au genera conflictul negativ de competență. 2.1. Prin sentința civilă nr. 149/F din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Brașov a admis excepția necompetenței materiale șia declinat competența materială în favoarea Tribunalului Brașov. După declinare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brașov, la data de 11 octombrie 2013 sub nr. 6937/62/2013. Această instanță și-a declinat la rândul său competența teritorială în favoarea Tribunalului Covasna. Prin sentința civilă nr. 200 din 14 februarie 2014, Tribunalul Covasna și-a declinat competența materială și teritorială în favoarea Tribunalului București, secția civilă. Tribunalul București, prin sentința nr. 659 din 8 mai 2014, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia fiind suspendată judecata cauzei până la soluționarea conflictului. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență 1. Argumente de fapt și de drept relevante. Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Covasna. Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Astfel cum s-a arătat în partea introductivă, reclamanta a solicitat prin acțiunea înregistrată la data de 26 aprilie 2013, pe rolul Curții de Apel Brașov, obligarea pârâtei Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor la întocmirea documentației de specialitate pentru evaluarea imobilului, pretins a fi fost proprietatea reclamantei, situat în Brașov str. Al.V.

nr. 23 jud. Brașov și la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru acest imobil, într-un termen rezonabil de instanță. Întrucât la data sesizării instanțelor judecătorești cu acțiunea de față, respectiv 26 aprilie 2013, era în vigoare Legea nr. 2/2013 p rivind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit art. X din această lege , alin. (1) al art. 20 din Titlul VII - Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în M. Of.

al României, Partea I, nr. 653/22.07.2005, cu modificările și completările ulterioare, s-a modificat în sensul în care: (1) Competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul. Prin urmare, competența de soluționare a prezentei cauze aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul, în speță, secția de contencios administrativ, a Tribunalului Covasna, reclamanta domiciliind în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

2. Temeiul legal al regulatorului de competență Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Covasna.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare de soluționare a cauzei privind pe reclamanta B.R. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională pentru Stabilirea Proprietăților în favoarea Tribunalului Covasna. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 octombrie 2014.