ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1588/2015

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele: Prin decizia civilă nr. 337/A din 15 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul civil declarat de reclamantă K.E. împotriva sentinței civile nr. 213/D din 05 mai 2014 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menținut-o în întregime. Împotriva acestei decizii reclamanta K.E. a formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I-a civilă, la data de 6 martie 2015. În cuprinsul motivelor de recurs, reclamanta a susținut că probele au fost eronat interpretate. De asemenea, că nu a existat o justă despăgubire aferentă contractului încheiat în perioada comunistă, deși a fost vorba despre o expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Reclamanta a arătat că este simplistă abordarea instanței în sensul că reclamantului îi aparține culpa acceptării schimbului și a prețului și că acțiunea este imprescriptibilă. Prezenta acțiune vizează contractul de schimb, iar nu decizia nr. 254 din 18 iunie 1973 emisă în baza Legii nr. 19/1968. Acțiunile promovate anterior au avut alt obiect și un alt temei juridic. Așa cum reiese din expertiza de specialitate, terenul preluat de stat era de șase ori mai întins și de nouă ori mai valoros decât cel dat la schimb. În plus, nu a fost respectată forma autentică, ceea ce conduce la nulitatea absolută a contractului. Practic statul l-a forțat pe autorul său să accepte schimbul, contraprestația fiind derizorie.

Analizând excepția de nulitate a recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor”. Conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs”. De asemenea, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ. „indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.”. În cauză, recurenta reclamantă a reluat, integral, criticile din motivele de apel, care, însă, nu vizează argumente legale prezentate de instanța de apel în susținerea soluției pronunțate. Înalta Curte reține că motivarea recursului, înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală. Pentru a conduce la modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, ci este necesară o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

În acest sens, trebuie menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii. În consecință, văzând că în speță nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta K.E. împotriva deciziei civile nr. 337/A din 15 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2015.