ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1468/2015

Obiectul cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la data de 11 iunie 2013, reclamantul S.M. a contestat decizia de desfacere a contractului de muncă din 15 aprilie 2013, emisă de pârâta S.W.I.

Hotărârea pronunțată de tribunal Tribunalul Neamț, secția I civilă, prin încheierea din 08 august 2013, în temeiul dispozițiilor art. 200 alin. (3) C. proc. civ., a anulat acțiunea reclamantului. Cererea de reexaminare formulată de reclamant împotriva încheierii sus-menționate a fost respinsă de același tribunal prin încheierea din 15 ianuarie 2014. 3 . Hotărârea pronunțată de Curtea de apel Prin decizia nr. 35 din 21 ianuarie 20J5, Curtea de Apel Bacău, secția civilă, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de reclamant împotriva încheierii din 15 ianuarie 2014 prin care a fost soluționată de către Tribunalul Neamț cererea de reexaminare, cu mențiunea că decizia este definitivă.

Cererea de recurs Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, reclamantul a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație la data de 19 februarie 2015 . În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., instanța a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se că recursul nu este admisibil.

Procedura derulată în recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același Cod. Prin punctul de vedere la raport, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului și anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă din 15 aprilie 2013, emisă de pârâta S.W.I. Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 29 mai 2015, fără citarea părților.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursulului Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Art. 200 alin. (4) C. proc. civ. prevede că împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul va putea declara, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii, numai cerere de reexaminare, iar alin. (6) al aceluiași art. prevede că cererea de reexaminare se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu. Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate, rezultă că încheierea prin care s-a soluționat cererea de reexaminare nu mai poate face obiectul apelului sau al recursului, întrucât are caracter definitiv. Prin urmare, decizia nr. 35 din 21 ianuarie 2015 a Curții de Apel Bacău, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant.