ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 904/2015
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 904/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra contestației de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
sentința penală nr. 56/PI din 9 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel
Timișoara în Dosarul nr. 385/59/2015 s-a respins contestația la executare
formulată de condamnatul M.G.M., aflat în executarea pedepsei aplicate prin
sentința penală nr. 8 din 14 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu
Mureș, definitivă și modificată prin Decizia penală nr. 88/A din 14 aprilie 2014
a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc.
pen. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli
judiciare către stat.
S-a reținut că, prin contestația la
executare înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 385/59/2015,
condamnatul M.G.M. a contestat cuantumul pedepsei de 4 ani închisoare aplicată
prin sentința penală nr. 8 din 14 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel
Târgu Mureș, definitivă și modificată prin Decizia penală nr. 88/A din 14
aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocând dispozițiile art.
598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În motivarea contestației, condamnatul
a susținut că nu i s-a aplicat corect legea penală mai favorabilă de către
Înalta Curte de Casație și Justiție și că i-a fost agravată situația în propria
cale de atac. Astfel, condamnatul a arătat că prin sentința penală nr. 8 din 14
februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș a fost condamnat la o
pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr.
39/2003, care era sancționată cu închisoare de la 5 la 20 ani; că a declarat
apel împotriva hotărârii, fiind nemulțumit de cuantumul pedepsei și că
admițându-i apelul, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a redus pedeapsa la 4
ani închisoare reținând încadrarea juridică din noul C. pen., respectiv art. 367
alin. (1) cu limite de pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare. Condamnatul a
învederat că în considerentele sentinței penale nr. 814 februarie 2012
pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș (fila 1008) s-a menționat că pedeapsa
aplicată nu va depăși cu mult minimul special prevăzut de lege, aspect care nu
a ar fi fost avut în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție, în propriul
apel aplicându-i o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de art. 367
alin. (1) din noul C. pen.
Analizând contestația formulată de
condamnat prin prisma dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,
instanța a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 598 alin. (1) lit. d) C.
proc. pen., contestația la executare se poate face atunci „când se invocă
amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de
micșorare a pedepsei". Prin contestație la executare nu se poate modifica
o hotărâre, aducându-se atingere autorității de lucru judecat. Pe această cale
se pot invoca numai aspecte ce se referă exclusiv la executarea hotărârilor,
neputându-se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza
cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârii rămasă
definitivă și intrată în puterea lucrului judecat. în prezenta contestație la
executare condamnatul critică modul de aplicare a legii penale mai favorabile
conform art. 5 C. pen. prin Decizia penală nr. 88/A din 14 aprilie 2014 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că i s-ar fi agravat situația
în propria cale de atac prin modalitatea de individualizare a pedepsei, aspect
care nu poate fi repus în discuție în această procedură, nefiind o cale de
atac.
Pată de considerentele anterior
expuse, în temeiul art. 597 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit.
d) C. proc. pen. a respins contestația la executare formulată de condamnatul M.G.M.,
aflat în executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 8 din 14
februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, definitivă și
modificată prin Decizia penală nr. 88/A din 14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
Împotriva sentinței penale a Curții de
Apel Timișoara a formulat contestație condamnatul M.G.M. solicitând reducerea
pedepsei închisorii spre rninirnul special prevăzut de lege.
Contestația este nefondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 598
alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii
penale se poate face și în cazul în care se invocă amnistia, prescripția,
grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Contestația la executare reprezintă un
mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării unei hotărâri
definitive,, prin care s-a soluționat cauza în fond și s-a pronunțat o soluție
de condamnare.
Pentru ca o cauză de stingere ori de
micșorare a pedepsei să poată forma caz de contestație la executare este
necesar să se ivească în cursul executării pedepsei, deci o împrejurare ce nu
poate fi avută în vedere la pronunțarea hotărârii de condamnare.
De asemenea, aplicabilitatea
prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. este limitată la
situațiile când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, intervine
o lege care nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat
condamnarea sau o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se
execută ori urmează a se executa.
În cauză, în cursul judecății,
instanța de apel - Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia penală nr.
88/A din 14 aprilie 2014 a aplicat condamnatului M.G.M. legea penală mai
favorabilă - art. 5 C. pen., astfel că i-a redus pedeapsa stabilită de instanța
de fond - Curtea de Apel Târgu Mureș pentru comiterea infracțiunii de
constituirea unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C.
pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 7 ani închisoare la 4 ani
închisoare.
Prin.urmare, cauza de micșorare a
pedepsei a operat în cursul judecății iar o nouă reducere a pedepsei prin
aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare nu mai poate avea loc în cursul executării pedepsei, fiind
inadmisibilă.
Ca atare, critica condamnatului M.G.M.
referitoare la modalitatea de stabilire a pedepsei în apel, prin aplicarea
legii penale mai favorabile nu poate fi analizată pentru că s-ar pune în
discuție legalitatea și temeinicia hotărârii definitive de condamnare, ceea ce
nu se poate realiza pe calea contestației la executare întrucât s-ar aduce
atingere autorității de lucru judecat.
Pentru considerentele expuse, în
temeiul dispozițiilor art. 597 și urm. C. proc. pen., contestația formulată de
condamnatul M.G.M. împotriva sentinței penale nr. 56/PI din 9 aprilie 2015 a
Curții de Apel Timișoara va fi respinsă ca nefondată, iar în temeiul
dispozițiilor art. 275 pct. 4 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi
obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația
formulată de condamnatul M.G.M. împotriva sentinței penale nr. 56/PI din 9
aprilie 2015 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă contestatorul condamnat la
plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată. în ședință publică, azi 22
iunie 2015.