ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 42/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarfele; Prin cererea înregistrată Ia data de 23 octombrie 2014 sub nr. 3720/1/2014 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, revizuenta B.M. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2701 din 14 octombrie 2014 pronunțată de această instanță în Dosar nr. 2208/1/2014, arătând că este nemulțumită de soluția adoptată prin respectiva decizie, care este nedreaptă și dată fără a se lua în considerare actele și probeșle dosarului. Revizuenta a mai arătat că intimații nu s-au prezentat la proces și nu au formulat întâmpinare și a invocat dispozițiile art. 450, 503-505, 507-508, 510 C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisihilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele: Revizuirea reprezintă agea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desființării-unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunțarea acesteia. Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate. Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitiva în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul". Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe de recurs, legiuitorul a, impus o condiție specială, în sensui că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evoca fondul cauzei. O instanță de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea în care au facut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită de cele anterior date în aceeași cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuiți, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de B.M. împotriva Deciziei nr. 1615 din 28 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Așa fiind, se constată ca nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de art. 322 C. proc. civ., și anume, aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situație în raport de care analițarea altor condiții specifice reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă. Pentru aceste considerente, cererea de revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTR ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă; cererea de revizuire formulată de revizuenta B.M. împotriva Deciziei nr. 2701 din 14 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2015.